Deviza
Congresului european de alergologie şi imunologie clinică (EAACI), desfăşurat
nu întâmplător la centrul Bella din Copenhaga (capitala bicicletelor), a fost
„EAACI goes green“ (EAACI merge pe verde), aleasă din dorinţa participanţilor
de a se opune poluării agresive a planetei. În acest sens, majoritatea materialelor
congresului s-au putut descărca pe telefoanele smart sau pe tablete, biletele
pentru mijloacele de transport s-au cumpărat prin aceleaşi mijloace
electronice, geanta de congres a fost realizată din materiale reciclabile ş.a.m.d.
EAACI a fost fondată în 1956 la Florenţa cu scopul de a îmbunătăţi calitatea
vieţii pacienţilor alergici. Cercetările din ultimii ani au venit în sprijinul
ipotezei privind igiena, respectiv beneficiile aduse sistemului imunitar de o
viaţă tradiţională.
Lucrările
au atins toate aspectele bolilor alergice şi imunologice, legate de analiza
alergenilor, mecanismele imunologice, metodele de diagnostic şi tratament ale
alergiilor respiratorii, alimentare, medicamentoase, dermatitei atopice,
eczemelor de contact, imunodeficienţelor, bolilor autoimune etc. Au fost opt
sesiuni plenare în care s-au prezentat aproximativ 2.000 de lucrări dedicate
cercetărilor originale, sub formă de comunicări orale sau postere, dezbateri
„pro şi contra“, workshopuri, simpozioane-satelit, la care au participat peste
8.000 de medici din majoritatea ţărilor lumii.
Anul
acesta, în premieră, s-a organizat şi un „Bazar de alergie“ – zece cursuri de
tip postuniversitar –, unde personalităţi ale alergologiei europene au
prezentat o serie de aspecte practice din domeniu: modul de testare cutanată
prick, patch, dieta, evaluarea bazofilelor etc. Au fost organizate şi întâlniri
cu pacienţi cu afecţiuni alergice. S-au discutat probleme generale şi sociale
de impact. Cercetarea alergiilor rămâne o cheie necesară în controlul
simptomelor, înţelegerea şi prevenirea lor. Având în vedere prevalenţa mare a
acestor afecţiuni, impactul lor asupra calităţii vieţii şi costurile directe şi
indirecte, se simte nevoia din ce în ce mai mult ca bolile alergice să aibă
prioritate în domeniul medical european. Aceste lucruri au fost subliniate de
prof. dr. Nikolaos G. Papadopoulos, preşedintele EAACI, dar au constituit şi
teme de dezbatere în cadrul congresului.
O
sesiune specială a fost dedicată lansării Ghidului de alergie alimentară şi
anafilaxie, care ajută profesioniştii din domeniul medical în abordarea
corespunzătoare a acestor probleme globale. La realizarea lui au contribuit 70
de experţi din întreaga lume din toate domeniile. S-a subliniat, cu această
ocazie, necesitatea prescrierii autoinjectorului de adrenalină (AAI) celor aflaţi
la risc de a dezvolta astfel de reacţii severe (episoade anterioare de
anafilaxie la alimente, latex, aeroalergeni, anafilaxie indusă de efort,
episoade anterioare de anafilaxie idiopatică, astm sever asociat cu alergia
alimentară, anafilaxie la venin de albine şi viespe, reacţii alergice moderate
la arahide, alte urme alimentare, copii sau tineri cu alergii alimentare,
mastocitoze, 
niveluri ridicate ale triptazei serice). În urma datelor colectate
la nivel global s-a observat că, deşi adrenalina este medicaţia de primă linie
în toate ghidurile, într-un episod anafilactic există anumite bariere ce fac ca
AAI să fie subprescris. În România există epinefrină injectabilă, 300
micrograme/0,3 ml pentru adulţi şi 150 micrograme/0,3 ml pentru copii.
Un
alt moment important l-a constituit lansarea Atlasului global de alergologie,
cu 140 de capitole, scrise de 170 de lideri de opinie. Acesta conţine dovezi
care subliniază povara bolilor alergice la nivel mondial, a cărei magnitudine e
suficient de mare pentru a justifica recunoaşterea pe drept a importanţei
locului alergologiei în strategiile naţionale de sănătate şi aprobarea
planurilor de finanţare pentru cercetările din domeniu. Pe de altă parte, este
imperios să se cunoască în totalitate mecanismele, dar şi factorii de risc ai
bolilor alergice, precum şi evaluarea celor mai bune metode pentru prevenirea şi
controlul acestora.
Nici
alergia medicamentoasă nu a lipsit din dezbateri. Au fost sesiuni speciale în care
participanţii s-au familiarizat cu noile descoperiri în diagnosticarea
hipersensibilităţii la medicamente, respectiv sesiuni legate de testările in vivo şi in vitro, în ceea ce priveşte validarea şi standardizarea lor. La
fel de importante au fost şi celelalte sesiuni dedicate imunoterapiei,
noilor tendinţe în diagnosticarea
astmului bronşic, dermatitei atopice, rinitei alergice, imunodeficienţelor,
precum şi studiilor de epigenetică.
S-a
discutat, de asemenea, despre rolul benefic al anticorpilor monoclonali ca
modalităţi noi de tratament al afecţiunilor alergice. Prin proprietăţile lor
benefice, aceştia au rolul de a se ataşa de IgE care este produsă în cantităţi
mari la pacienţii cu alergii şi declanşează, ca răspuns, o reacţie alergică la
un alergen. Deoarece se ataşează de IgE, anticorpii monoclonali pot reduce numărul
de IgE libere din sânge, contribuind la reducerea simptomelor alergiei, precum
producerea exacerbărilor şi controlul astmului bronşic. Astfel, pe lângă
beneficiul real pe care îl aduc aceşti anticorpi în astmul bronşic alergic şi,
mai nou, 
cu efect benefic dovedit şi în urticarie, s-a prezentat un studiu
clinic al unui colectiv din SUA care a dorit să sublinieze beneficiul
tratamentului cu omalizumab combinat cu terapia de desensibilizare orală vs.
placebo şi desensibilizarea orală la laptele de vacă în cazul copiilor cu reacţii
clinice la acest lapte. S-a constatat că prin combinarea acestora este posibilă
o creştere mai rapidă a dozelor de lapte la majoritatea subiecţilor studiaţi, cu
o reducere a frecvenţei de apariţie a reacţiilor alergice şi o nevoie redusă de administrare a medicaţiei de
urgenţă la loturile aflate în tratament cu anticorpi monoclonali. 
