Mai
mult de 300 de directori medicali, șefi de secții clinice și manageri ai
principalelor spitale publice și private din România, dar și invitați și
specialiști din 15 țări s-au reunit la cea de-a doua ediție a Convenției Române
a Spitalelor – ROHO 2017. Programul ediției din acest an a cuprins o amplă
serie de conferințe tematice, o dezbatere internațională despre sistemele
medicale din regiune și o expoziție specializată, dedicată noilor tehnologii
din domeniul medical. Manifestarea științifică a promovat exemple de succes și
bune practici din activitatea clinică și de management medical, a abordat
provocările actuale din domeniul sănătății în context european, a prezentat
modele de succes și inovații dedicate creșterii calității actului medical.
„Ediția
de anul acesta continuă proiectul inițiat anul trecut, un proiect în slujba
calității actului medical și bunei guvernanțe din sănătate. Speakerii provin
atât din rândul decidenților, cât și din mediul privat, academic, al
asociațiilor medicale și de pacienți. Succesul demersului poate fi asigurat
prin dezbatere la toate nivelurile”, a declarat în deschiderea evenimentului
Bogdan Romaniuc, din partea organizatorilor.
Conf.
dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial pentru sănătate, a adăugat că
agenda conferinței acoperă toate interesele actuale din domeniul sănătății, de
la calitatea actului medical, la buna guvernanță și finanțarea spitalelor,
managementul spitalelor publice și private, până la medicina personalizată.
Totodată, a vorbit și despre preocupările curente la nivel mondial și direcția
pe care ar trebui să o urmeze și țara noastră, având în vedere că în anul 2019
România va prelua președinția Consiliului Europei. Avem nevoie de o convenție,
deci de o strategie pe termen lung, o monitorizare și planificare riguroasă,
pentru ca această convenție – care a adus la masa dezbaterilor un număr
impresionant de reprezentanți ai sistemului de sănătate – să nu rămână la nivel
declarativ. Investiția în sănătate este o investiție în viitor – consideră
vorbitoarea.
Președintele
Colegiului Medicilor din România, dr. Gheorghe Borcean, a susținut că timpul
care ar trebui alocat îngrijirii pacientului este în prezent „consumat” de
apariția protocoalelor și ghidurilor. Este vorba despre sarcini în plus, multe
administrative, care iau din timpul alocat îngrijirii efective a pacienților.
Mai mult, necesitatea intervenției, suferința și boala sunt privite ca efecte
secundare ale unor mijloace prost folosite. „Suntem medici, nu defetiști. Știm
când se termină resursele. A considera tot ce se întâmplă nefavorabil astăzi în
sănătate ca pe un eșec al sistemului sau terapiilor este fals. Este un lucru pe
care trebuie să îl îndepărtăm din gândirea noastră. Boala și suferința,
moartea, doliul sunt împinse la periferia preocupărilor societății. Actul
medical este efectuat direct și individual, medicina nu se poate practica fără
a avea o licență de medic și o specialitate de medicină, iar aceasta se face
după cel puțin unsprezece ani de școală”, a declarat dr. Gheorghe Borcean.
Medicina
este într-o permanentă schimbare. În prezent, trecerea se face de la o medicină
orientată către tratarea stărilor acute sau cronice către o medicină proactivă,
către prevenție, diagnostic rapid și scurtarea perioadei de spitalizare. Dr.
Željko Plazonić, secretar de stat în cadrul ministerului sănătății din Croația,
a vorbit în cadrul conferinței despre tratamentul sindromului coronarian acut
(SCA) la pacienții din țara sa. Această patologie e marcată de ischemia acută a
miocardului drept, urmare a ocluziei complete sau parțiale a unei artere
coronariene. Cauza principală rămâne placa aterosclerotică ruptă sau erodată,
care provoacă obturația arterei coronariene, iar electrocardiografic, SCA este
caracterizat prin absența sau prevalența elevației segmentului ST. Pacienții
acuză de obicei durere toracică intensă cu caracter de presiune, arsură,
strângere, cu iradiere către umăr, abdomen superior sau brațe, însă pot fi
prezente și manifestări clinice atipice precum dureri în epigastru, sindrom
dispeptic recent, dispnee progresivă etc.
În
Croația, mortalitatea de cauză cardiovasculară este în continuă scădere
începând cu anul 2005, acest fapt fiind pus de vorbitor pe seama intervențiilor
tot mai rapide. În anul 2014/2015 s-au înregistrat 2.271 de cazuri de infarct
de miocard cu supradenivelare de segment ST (STEMI) și 1.663 de cazuri de
infarct fără supradenivelare de segment ST (non-STEMI). Timpul mediu de întoarcere
la serviciu după un eveniment acut este în prezent de 136 de zile. Pentru a
îmbunătăți practica medicală în ceea ce privește SCA în Croația, dr. Željko
Plazonić a menționat necesitatea creșterii fondurilor pentru tratamentul
intervențional, importanța registrului permanent, educația continuă a tuturor
profesioniștilor din sănătate implicați în tratamentul SCA, dar și educația
populației.
Dr.
Ildikó Horváth, vicepreședintele Asociației societăților medicale din Ungaria,
a vorbit despre controlul consumului de tutun. Un proiect comun, desfășurat
împreună cu România în perioada 2007–2012, s-a concentrat pe îmbunătățirea
metodelor de cercetare la nivel local, prevenirea primară a dezvoltării
dependenței în rândul tinerilor, încurajarea renunțării la fumat (inclusiv la
femeile însărcinate) și reducerea expunerii la fumul de țigară. Pe timpul
efectuării studiului, țara noastră ocupa un rușinos loc 19 în topul țărilor
europene care au implementat programe de control al consumului de tutun,
conform recomandărilor Organizației mondiale a sănătății (OMS) și Băncii
Mondiale. Între timp, România a înregistrat un progres uriaș datorită adoptării
legislației de interzicere a fumatului în spațiile publice închise, precum și a
Directivei europene privind produsele din tutun.
Medicina
personalizată a fost un alt subiect de interes abordat în cadrul conferinței.
Conceptul este unul relativ nou, ce presupune triajul pacienților pe grupuri cu
decizii medicale personalizate, sau intervenții și proceduri specifice fiecărui
pacient în parte, în funcție de riscurile existente sau răspunsul la tratament.
Dr. Beata Jagielska, președintele Coaliției pentru medicină personalizată din
Polonia, afirmă că genetica ocupă un rol crucial, testele de diagnosticare
fiind deseori utilizate pentru selectarea terapiilor adecvate, pe baza
contextului genetic și analizelor unui pacient. Medicina personalizată are
multiple avantaje: alegerea unui medicament personalizat asigură un efect mai
bun și, în plus, evită sau scade riscul reacțiilor adverse, în comparație cu
terapia convențională. Prin urmare, medicii își pot trata acum pacienții mai
sigur și mai eficient.
Un
alt invitat de seamă al conferinței a fost dr. Bjørn Erikstein, director al
Spitalului universitar din Oslo – cel mai mare spital din Scandinavia. Acesta a
vorbit despre provocările actuale și despre proiectele de viitor ale
spitalului, ca exemplu de bune practici. De peste Prut, a fost prezentă la
conferință dr. Olga Șchiopu, președinta Uniunii instituțiilor medico-sanitare private
din Republica Moldova (UIMSP).
Spitalul
Militar Central din București este o unitate militară cu specific sanitar.
Acesta asigură asistență medicală președintelui României, este spital acreditat
ROL 4 pentru NATO, asigurând în același timp întreaga paletă de funcțiuni ale
unui spital civil: internări pentru cazuri acute și cronice, consultații de
ambulatoriu, activități științifice și de învățământ medical. În calitate de
comandant al spitalului, general de brigadă conf. dr. Florentina Ioniță-Radu a
vorbit despre managementul unei unități sanitare ca muncă de echipă: „Ca
manageri de spital, trebuie să gândim la alt nivel, însă toți medicii se ocupă
și de partea managerială, fiecare pe bucățica lui. De aceea este bine să fie
modificată puțin gândirea de manager. Poți fi un manager bun numai atunci când
te folosești de toate cunoștințele și toată priceperea colegilor tăi. În ceea
ce privește managementul Spitalului Militar Central, acesta reprezintă o
centralizare a dorințelor de dezvoltare și a necesităților fiecărui șef de
secție în parte și consider că e un pas înainte. Nu poți să știi mereu ce este
potrivit, nu deținem adevărul absolut și fiecare e mai bun pe specialitatea
lui”, a declarat aceasta.
