Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

Ghid de bune practici clinice și manageriale

Viața Medicală
Stud. Alexandra MIHAI joi, 4 ianuarie 2018
     Mai mult de 300 de directori medicali, șefi de secții clinice și manageri ai principalelor spitale publice și private din România, dar și invitați și specialiști din 15 țări s-au reunit la cea de-a doua ediție a Convenției Române a Spitalelor – ROHO 2017. Programul ediției din acest an a cuprins o amplă serie de conferințe tematice, o dezbatere internațională despre sistemele medicale din regiune și o expoziție specializată, dedicată noilor tehnologii din domeniul medical. Manifestarea științifică a promovat exemple de succes și bune practici din activitatea clinică și de management medical, a abordat provocările actuale din domeniul sănătății în context european, a prezentat modele de succes și inovații dedicate creșterii calității actului medical.
     „Ediția de anul acesta continuă proiectul inițiat anul trecut, un proiect în slujba calității actului medical și bunei guvernanțe din sănătate. Speakerii provin atât din rândul decidenților, cât și din mediul privat, academic, al asociațiilor medicale și de pacienți. Succesul demersului poate fi asigurat prin dezbatere la toate nivelurile”, a declarat în deschiderea evenimentului Bogdan Romaniuc, din partea organizatorilor.
     Conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial pentru sănătate, a adăugat că agenda conferinței acoperă toate interesele actuale din domeniul sănătății, de la calitatea actului medical, la buna guvernanță și finanțarea spitalelor, managementul spitalelor publice și private, până la medicina personalizată. Totodată, a vorbit și despre preocupările curente la nivel mondial și direcția pe care ar trebui să o urmeze și țara noastră, având în vedere că în anul 2019 România va prelua președinția Consiliului Europei. Avem nevoie de o convenție, deci de o strategie pe termen lung, o monitorizare și planificare riguroasă, pentru ca această convenție – care a adus la masa dezbaterilor un număr impresionant de reprezentanți ai sistemului de sănătate – să nu rămână la nivel declarativ. Investiția în sănătate este o investiție în viitor – consideră vorbitoarea.
     Președintele Colegiului Medicilor din România, dr. Gheorghe Borcean, a susținut că timpul care ar trebui alocat îngrijirii pacientului este în prezent „consumat” de apariția protocoalelor și ghidurilor. Este vorba despre sarcini în plus, multe administrative, care iau din timpul alocat îngrijirii efective a pacienților. Mai mult, necesitatea intervenției, suferința și boala sunt privite ca efecte secundare ale unor mijloace prost folosite. „Suntem medici, nu defetiști. Știm când se termină resursele. A considera tot ce se întâmplă nefavorabil astăzi în sănătate ca pe un eșec al sistemului sau terapiilor este fals. Este un lucru pe care trebuie să îl îndepărtăm din gândirea noastră. Boala și suferința, moartea, doliul sunt împinse la periferia preocupărilor societății. Actul medical este efectuat direct și individual, medicina nu se poate practica fără a avea o licență de medic și o specialitate de medicină, iar aceasta se face după cel puțin unsprezece ani de școală”, a declarat dr. Gheorghe Borcean.
     Medicina este într-o permanentă schimbare. În prezent, trecerea se face de la o medicină orientată către tratarea stărilor acute sau cronice către o medicină proactivă, către prevenție, diagnostic rapid și scurtarea perioadei de spitalizare. Dr. Željko Plazonić, secretar de stat în cadrul ministerului sănătății din Croația, a vorbit în cadrul conferinței despre tratamentul sindromului coronarian acut (SCA) la pacienții din țara sa. Această patologie e marcată de ischemia acută a miocardului drept, urmare a ocluziei complete sau parțiale a unei artere coronariene. Cauza principală rămâne placa aterosclerotică ruptă sau erodată, care provoacă obturația arterei coronariene, iar electrocardiografic, SCA este caracterizat prin absența sau prevalența elevației segmentului ST. Pacienții acuză de obicei durere toracică intensă cu caracter de presiune, arsură, strângere, cu iradiere către umăr, abdomen superior sau brațe, însă pot fi prezente și manifestări clinice atipice precum dureri în epigastru, sindrom dispeptic recent, dispnee progresivă etc.
     În Croația, mortalitatea de cauză cardiovasculară este în continuă scădere începând cu anul 2005, acest fapt fiind pus de vorbitor pe seama intervențiilor tot mai rapide. În anul 2014/2015 s-au înregistrat 2.271 de cazuri de infarct de miocard cu supradenivelare de segment ST (STEMI) și 1.663 de cazuri de infarct fără supradenivelare de segment ST (non-STEMI). Timpul mediu de întoarcere la serviciu după un eveniment acut este în prezent de 136 de zile. Pentru a îmbunătăți practica medicală în ceea ce privește SCA în Croația, dr. Željko Plazonić a menționat necesitatea creșterii fondurilor pentru tratamentul intervențional, importanța registrului permanent, educația continuă a tuturor profesioniștilor din sănătate implicați în tratamentul SCA, dar și educația populației.
     Dr. Ildikó Horváth, vicepreședintele Asociației societăților medicale din Ungaria, a vorbit despre controlul consumului de tutun. Un proiect comun, desfășurat împreună cu România în perioada 2007–2012, s-a concentrat pe îmbunătățirea metodelor de cercetare la nivel local, prevenirea primară a dezvoltării dependenței în rândul tinerilor, încurajarea renunțării la fumat (inclusiv la femeile însărcinate) și reducerea expunerii la fumul de țigară. Pe timpul efectuării studiului, țara noastră ocupa un rușinos loc 19 în topul țărilor europene care au implementat programe de control al consumului de tutun, conform recomandărilor Organizației mondiale a sănătății (OMS) și Băncii Mondiale. Între timp, România a înregistrat un progres uriaș datorită adoptării legislației de interzicere a fumatului în spațiile publice închise, precum și a Directivei europene privind produsele din tutun.
     Medicina personalizată a fost un alt subiect de interes abordat în cadrul conferinței. Conceptul este unul relativ nou, ce presupune triajul pacienților pe grupuri cu decizii medicale personalizate, sau intervenții și proceduri specifice fiecărui pacient în parte, în funcție de riscurile existente sau răspunsul la tratament. Dr. Beata Jagielska, președintele Coaliției pentru medicină personalizată din Polonia, afirmă că genetica ocupă un rol crucial, testele de diagnosticare fiind deseori utilizate pentru selectarea terapiilor adecvate, pe baza contextului genetic și analizelor unui pacient. Medicina personalizată are multiple avantaje: alegerea unui medicament personalizat asigură un efect mai bun și, în plus, evită sau scade riscul reacțiilor adverse, în comparație cu terapia convențională. Prin urmare, medicii își pot trata acum pacienții mai sigur și mai eficient.
     Un alt invitat de seamă al conferinței a fost dr. Bjørn Erikstein, director al Spitalului universitar din Oslo – cel mai mare spital din Scandinavia. Acesta a vorbit despre provocările actuale și despre proiectele de viitor ale spitalului, ca exemplu de bune practici. De peste Prut, a fost prezentă la conferință dr. Olga Șchiopu, președinta Uniunii instituțiilor medico-sanitare private din Republica Moldova (UIMSP).
     Spitalul Militar Central din București este o unitate militară cu specific sanitar. Acesta asigură asistență medicală președintelui României, este spital acreditat ROL 4 pentru NATO, asigurând în același timp întreaga paletă de funcțiuni ale unui spital civil: internări pentru cazuri acute și cronice, consultații de ambulatoriu, activități științifice și de învățământ medical. În calitate de comandant al spitalului, general de brigadă conf. dr. Florentina Ioniță-Radu a vorbit despre managementul unei unități sanitare ca muncă de echipă: „Ca manageri de spital, trebuie să gândim la alt nivel, însă toți medicii se ocupă și de partea managerială, fiecare pe bucățica lui. De aceea este bine să fie modificată puțin gândirea de manager. Poți fi un manager bun numai atunci când te folosești de toate cunoștințele și toată priceperea colegilor tăi. În ceea ce privește managementul Spitalului Militar Central, acesta reprezintă o centralizare a dorințelor de dezvoltare și a necesităților fiecărui șef de secție în parte și consider că e un pas înainte. Nu poți să știi mereu ce este potrivit, nu deținem adevărul absolut și fiecare e mai bun pe specialitatea lui”, a declarat aceasta.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC