După Dubai şi St. Petersburg, a venit rândul
oraşului New York să fie gazda Forumului Mondial de Astm şi BPOC, a V-a ediţie
desfăşurându-se în perioada 21–24 aprilie 2012.
Concepută ca un congres miniatural,
reuniunea a fost şi este generată de problemele induse de aceste afecţiuni
respiratorii cronice cu o prevalenţă în creştere în întreaga lume, cu o
severitate şi mortalitate ce au şi o coloratură socială semnificativă. Adresat
pneumologilor, imunologilor, alergologilor, pediatrilor, dermatologilor şi
intensiviştilor, congresul a avut o varietate largă de teme, acoperind şi răspunzând
interesului tuturor, de la mecanismele şi aspectele genetice până la noile
progrese în diagnostic, profilaxie şi terapie.
Ce l-a detaşat de cele anterioare? În
deschidere au avut loc două prezentări onorifice, cu doi lectori de marcă:
prof. dr. Stephen Holgate – „Regândirea patogenezei astmului“ – şi prof. dr.
Walter Canonica – „Viitorul tratamentului în astm“. De asemenea, o multitudine
de asociaţii s-au implicat în organizare, începând cu: World Immunopathology Organization, World Allergy Organization,
European Academy of Clinical Immunology, European Respiratory Society,
International Association of Asthmology etc.
Sesiunile plenare au cuprins teme extrem de
interesante. Astfel, N. Khaltev a trecut în revistă „Strategiile OMS/GARD
pentru prevenţia şi controlul bolilor respiratorii cronice“, P. Greenberg s-a
referit la „Dificultăţile fenotipurilor în astm“, C. B. Cagnani a făcut o
analiză similară a „Fenotipurilor la copii astmatici“, iar C. Page a reluat o
temă mai veche, dar cu „Noutăţile anului în curs privind inhibitorii de
fosfodiesteraze în astm şi BPOC“. Nu au fost neglijate nici aspectele de
imunopatologie, dacă mă gândesc la complexitatea unor teme precum „Rolul
regulator al imunoterapiei alergen-specifice“ (S. Bonini), „Imunoterapia în
tratamentul astmului“ (W. Canonica), „Celulele endoteliale şi răspunsul
inflamator“ (A. Kaplan) etc.
În ziua următoare, subiectele au fost extrem
de variate, plecându-se de la „Exacerbările din astm“ (R. Dahl), de la „Răspunsul
biologic modificat din bolile alergice“ (L. Rosenwasser), până la „Noi progrese
în imunoterapia bazată pe alergeni recombinanţi“ (R. Valenta). Au existat şi
teme mai puţin abordate în astfel de congrese, precum: „Impactul economic al
rinitei şi astmului“ (C. Nunes), „Înotul şi astmul – mituri şi dovezi“ (C.
Nunes), „Actualităţi în schimbările climatice şi alergiile respiratorii“ (G.
D’Amato), „Poluarea, modificările climatice şi igiena – ipoteze“ (I.
Ansotegui), „De la clădiri bolnave la rezidenţi bolnavi – cauze şi soluţii
pentru o calitate alterată a aerului indoor“(K. Nekam) etc.
Dacă prima parte a fiecărei zile a fost
alocată sesiunilor plenare, după-amiezele au fost ocupate cu prezentări de
postere, unde am observat o predominanţă a celor cu autori provenind din Europa
de Est şi Centrală.
Congresul a fost o reuşită, cu o multitudine
de lectori din foarte multe ţări, iar oraşul, cu cele peste 200 de limbi
vorbite şi cu multitudinea de naţiuni prezente, a completat optim tabloul
acestei manifestări.
