Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

Durerea cronică, o afecţiune tot mai răspândită

Viața Medicală
Cristina GHIOCA vineri, 23 noiembrie 2018
Durerea cronică este o condiţie foarte răspândită în rândul europenilor. Modalităţile de gestionare a acesteia și asocierea dintre durere și depresie au fost analizate de experţi reuniţi la București.
 
Deși nu sunt disponibile date epidemiologice cuprinzătoare privind prevalenţa durerii cronice în Uniunea Europeană, studii recent arată că 50% din adulţii incluși în cercetare au suferit din cauza durerii. Cei mai mulţi dintre aceștia au fost afectaţi de dureri cronice sau severe, prevalenţa fiind mai mare în rândul persoanelor de vârsta a treia, după cum a explicat prof. dr. Adriana Sarah Nica, la Conferinţa naţională ARSD (Asociaţia Română pentru Studiul Durerii), care a avut loc recent, la Spitalul Universitar de Urgenţă București.

O experienţă multidimensională
Durerea cronică este o experienţă multidimensională, care, potrivit dr. Andreia Vasilescu, cuprinde componente fiziologice, cognitive, socioculturale, comportamentale, precum și focalizare emoţional-negativă pe durere. Ea este asociată cu simptome comune cu depresia sau anxietatea, ceea ce face ca diagnosticul diferenţial să fie dificil.
Studiile efectuate în domeniu demonstrează că durerea cronică ar favoriza instalarea afecţiunii psihice, iar aceasta, la rândul ei, ar determina durerea. Mai mulţi cercetători au arătat că durerea și afecţiunea psihică implică circuite structurale și funcţionale comune. Un model al neuromatricei durerii în trei niveluri a fost creat în anul 2013. Potrivit acestuia, percepţia (nivelul 1) și modularea durerii (nivelul 2) sunt reevaluate (nivelul 3) prin prisma contextului emoţional al stimulului și individualizate prin factori psihologici: formarea de memorie.

Durerea cronică și depresia
    Statisticile arată că, în comparaţie cu populaţia generală, pacienţii cu durere cronică prezintă de două ori mai frecvent comorbiditate cu afecţiuni psihice, în special tulburări de dispoziţie. De asemenea, sunt mai predispuși către anxietate și depresie. Tulburările anxioase sunt mai des asociate cu durerile articulare, iar cele depresive – cu durerea temporomandibulară, cefalee, durere lombară, cervicală sau de stomac. La persoanele cu dureri cronice, prevalenţa anuală a depresiei este de până la 23%, din care 17,5% în durerea cronică. Pe de altă parte, 43% din pacienţii cu depresie experimentează simptome de durere cronică, de aceea se poate spune că depresia este mai frecventă la pacienţii cu durere cronică, iar durerea cronică este mai frecventă la cei depresivi.
În acest context, dr. Andreia Vasilescu a subliniat că depresia are multe simptome comune cu com­portamentul de boală care apare ca răspuns la inflamaţia acută.
Durerea cronică determină limitarea funcţionării individului, scăderea percepţiei și a imaginii de sine, dar și instalarea unei situaţii cronice de neajutorare și lipsa speranţei – toate fiind mecanisme de declanșare și întreţinere a depresiei. La rândul ei, depresia favorizează creșterea percepţiei dureroase și întreţine tensiunile musculare care favorizează durerea cronică. De asemenea, ea se asociază semnificativ cu prezenţa de simptome somatice multiple – dureri în mai multe articulaţii sau durere articulară asociată cu alte tipuri de durere.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC