În perioada 22–23 martie 2012 va avea loc la Cluj
un simpozion româno-german de
gastroenterologie, organizat sub egida Academiei Germano-Române din Mainz
(Germania), a UMF „Iuliu Haţieganu“ şi a Centrului
Cultural German din Cluj.
Mai multe detalii ne
sunt oferite de dna prof. dr. Monica
Acalovschi, profesor emerit, preşedintele simpozionului, membru în
prezidiul Academiei Germano-Române, editor şef al Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases.
– Care
este scopul organizării acestei manifestări?
– Scopul simpozionului este de a
intensifica, în domeniul gastroenterologiei, colaborarea româno-germană.
Conferinţele vor aborda atât aspecte epidemiologice ale patologiei digestive,
cu focalizare pe problemele celor două ţări, cât şi prezentarea unor rezultate ştiinţifice
obţinute în munca de cercetare aferentă medicinii interne. Astfel, se construieşte
un cadru academic favorabil discuţiilor ştiinţifice constructive şi realizării
unui schimb de experienţă internaţional. Organizez acest simpozion cu dorinţa
de a promova performanţele noastre medicale, cu scopul de a iniţia colaborări
cu specialiştii germani. Pentru a nu fi deranjaţi de bariera lingvistică, limba
oficială a manifestării este engleza.
– Ce
ne puteţi spune despre Academia Germano-Română?
– Academia Germano-Română a fost fondată în
2005, la iniţiativa a 76 de personalităţi din Germania, care au considerat că
legăturile tradiţionale ştiinţifice, culturale şi spirituale germano-române nu
s-au păstrat strânse şi în cadrul generaţiilor tinere. Academia este înregistrată
în Germania, dar are filiale în marile centre universitare româneşti. Prin
activităţile sale, Academia Germano-Română susţine activităţi de cercetare în
medicină, ştiinţe ale naturii, etică şi teologie, artă… În domeniul medical,
spre exemplu, sunt oferite anual premii unor tineri medici români, pentru
performanţe deosebite în cercetarea ştiinţifică.
– Ne
puteţi face o scurtă prezentare a invitaţilor dv.?
– Şi-au confirmat până în prezent
participarea o serie de personalităţi ale gastroenterologiei din Germania:
prof. dr. W. Zoller (Stuttgart), doctor
honoris causa al UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, prof. dr. P. Galle
(Mainz), prof. dr. M. Schemann (München), prof. dr. H. K. Seitz (Heidelberg).
Lucrările acestora abordează în actualitate bolile digestive din Germania, iar
– în replică – situaţia din România va fi prezentată de profesori din Cluj,
Bucureşti, Timişoara şi Tg. Mureş.
– Care
vor fi temele abordate în cadrul simpozionului?
– Conferinţele sunt organizate în patru
sesiuni, fiecare cu două teme: prima va aborda probleme referitoare la cancerul
colorectal şi la steatohepatita alcoolică şi non-alcoolică; sesiunea a doua
cuprinde limfoamele digestive şi fibroza hepatică; a treia – cancerul
hepatocelular şi colangiocarcinomul; în fine – bolile neurofuncţionale ale
aparatului digestiv, respectiv boli ale pancreasului.
– Ce
ar trebui să ştie cei care doresc să participe? Pot participa şi studenţi
medicinişti?
– Studenţii pot participa gratuit, pe bază
de înscriere, în limita locurilor disponibile. Înscrierile se fac pe site-ul
Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie (www.srgh.ro). Deschiderea simpozionului va avea loc la Muzeului
Etnografic, loc încărcat de istorie şi artă, cunoscut pe plan internaţional
pentru procesul memorandiştilor. Ceremonia de deschidere se va desfăşura în
sala mare a muzeului, care dispune de cea mai bună acustică din Cluj, şi va
include un recital de pian cu piese de George Enescu. După recital va urma o
conferinţă, „Timpul în medicină şi lipsa de timp în artă: legatul lui Dinu
Lipatti“, susţinută de prof. dr. S. Bhakdi de la Universitatea din Mainz. Apoi,
lucrările se vor desfăşura la hotelul City Plaza Cluj-Napoca şi vor fi
publicate într-un supliment al Journal of
Gastrointestinal and Liver Diseases.
– În
urma schimburilor de experienţă româno-germane la care aţi participat, ce ar
trebui să reţină medicii români de la cei germani?
– Cred că
seriozitatea cu care îşi desfăşoară aceştia activitatea şi capacitatea de a
trece peste orgolii personale pentru a forma echipe de lucru eficiente. Sunt
ingrediente de nepreţuit în „reţeta succesului“, iar acestea nouă ne cam
lipsesc, în proporţii variabile. Cu siguranţă că şi dotarea performantă de care
colegii noştri germani dispun este o garanţie a calităţii muncii… 
