România
ocupă locul 27 din 30 de ţări europene la capitolele privind prevenţia şi
tratamentul diabetului zaharat, una dintre cauze fiind educaţia deficitară. În
acest context, ediţia din acest an a campaniei naţionale „Controlează-ţi
diabetul“ a transmis mesaje legate de prevenţia, diagnosticul precoce şi
controlul eficient al diabetului zaharat, cu accent pe alimentaţia sănătoasă.
Pregătiţi pentru micul dejun
Prof. dr. Maria Moţa, preşedinta Societăţii Române de
Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (SRDNBM), ne-a explicat mesajul transmis de
specialişti de Ziua mondială a diabetului (14 noiembrie), şi nevoia de validare
a programului de prevenţie pentru diabet.
– Care este mesajul
diabetologilor cu ocazia Zilei mondiale a diabetului de anul acesta?
– Între 2014 şi 2016, la nivel internaţional, mesajul
diabetologilor este „Atenţie la alimentaţie pentru a preveni diabetul zaharat“,
iar subtema de anul acesta este „Mic dejun sănătos“. E un mesaj foarte
important. În primul rând, trebuie să luăm micul dejun, şi în al doilea rând,
trebuie să ne asigurăm că în casă există alimentele recomandate pentru un mic
dejun sănătos. Şi principalele recomandări ar fi acestea: nu pâine albă, ci
neagră; nu sucuri răcoritoare, nu băuturi carbogazoase, nu piureuri de fructe,
ci apă plată şi ceai neîndulcit; cel puţin trei fructe pe zi, cu o recomandare
specială pentru mere, pere, portocale şi piersici, cu permisiunea consumării
unor cantităţi limitate de banane şi de struguri; cel puţin trei porţii de
legume pe zi, de toate culorile, pentru că fiecare culoare ne anunţă existenţa
unor diverse principii nutritive, vitamine şi săruri minerale. Deci e nevoie de
o gamă cât mai variată de legume. Se recomandă evitarea consumului de gem, cremă
de ciocolată şi miere, şi se recomandă consumul de unt de arahide, întrucât are
un conţinut ceva mai special: conţine glucide în cantitate moderată, lipide în
proporţie de 50%, dar care au în compoziţie aproximativ 20–25% grăsimi
mononesaturate, deci aproape la fel cu a uleiului de măsline, o cantitate
limitată de grăsimi saturate şi, din nou, mai multe grăsimi polinesaturate.
Untul de arahide nu conţine acizi graşi trans,
renumiţi pentru rolul de a creşte riscul de dislipidemie şi riscul cancerigen.
L-am gustat, are un gust relativ bun, pus pe pâine neagră mi se pare chiar
fantastic. Se mai recomandă iaurt sănătos, este acela care nu conţine fructe
(proaspete sau confiate) şi zahăr, în iaurt putem pune cereale, dar brute,
integrale, nu din cele glazurate, prelucrate. Putem adăuga miez de nucă, seminţe
din floarea-soarelui, de dovleac, toate sunt sănătoase. Se recomandă chiar şi
la micul dejun bucăţi mici de carne albă, de pasăre crescută în curte sau de
curcan, bucăţi mici de peşte. De asemenea, se recomandă evitarea grăsimilor de
origine animală, deci inclusiv a untului, şi consumarea uleiurilor de măsline,
floarea-soarelui, soia, rapiţă, porumb.
|
Marţi, 18 noiembrie, reprezentanţii SRDNBM s-au întâlnit cu
autorităţile române în sănătate, la Palatul Parlamentului, pentru o amplă discuţie
pe tema diabetului zaharat. Au fost analizate problemele majore ale sistemului
românesc de îngrijire în diabetul zaharat, dar şi posibile soluţii, propuse de
medici. Potrivit studiului PREDATORR, prevalenţa diabetului zaharat în România
este de 11,6% (9,2% diagnosticat, şi 2,4% nediagnosticat). Printre probleme,
medicii amintesc lipsa specialiştilor în judeţele cu o prevalenţă crescută a
bolii, numărul mic al dispozitivelor necesare pentru managementul diabetului
(pompe de insulină, bandelete de glicemie, senzori şi aparate pentru
monitorizarea continuă a glicemiei), educaţia deficitară a persoanelor cu
diabet, lipsa Registrului naţional de diabet şi accesul precar la terapii
moderne. Din cauza acestor indicatori, România ocupă locul 27 din 30 de ţări
europene la capitolele prevenţie şi tratament în diabetul zaharat, potrivit
Indexului european de diabet, dat publicităţii în septembrie 2014. |
– Au şanse oamenii să respecte
aceste recomandări?
– Sigur că da, important este să cunoască aceste reguli şi astfel
să poată alege. Dar cel mai important mesaj ar fi să se ia micul dejun. În al
doilea rând, să ne aprovizionăm cu aceste alimente. Lipsa micului dejun
înseamnă suprasolicitare cerebrală în prima parte a zilei fără a avea energia
necesară, obligând organismul să producă glucoză. Lipsa micului dejun creşte
riscul de obezitate şi de diabet. E şi culmea, stai nemâncat şi mori de foame şi
îţi creşti riscul de obezitate şi de diabet zaharat.
– Ce ar putea face mai mult medicii, pe de o
parte, şi societatea civilă, şi pe de altă parte, pentru a ajuta la prevenirea
diabetului şi a complicaţiilor sale?
– Avem nevoie de un program de prevenţie condus şi susţinut
financiar de organismele oficiale, de Ministerul Sănătăţii. Pentru că altfel nu
vom reuşi să trecem de la vorbe la acţiune. Ştim ce trebuie să facem, dar
trebuie aplicat în practică. Programul de prevenţie noi îl avem scris, îl avem
validat de Societatea Română de Diabet, dar trebuie validat de Ministerul Sănătăţii
şi împărţit pe zone, pe misiuni, fiecăruia dintre medicii din diverse specialităţi,
începând cu medicul de familie şi continuând cu celelalte specialităţi. Şi este
nevoie, desigur, de educaţie, începând cu educaţia femeii gravide, a copilului
din grădiniţă, din şcoală, continuând în facultate.
– S-a finalizat analiza studiului
PREDATORR? Aţi obţinut informaţii noi?
– Avem rezultatele în mare parte, încă lucrăm la ele, pe mai multe
criterii, încă le reverificăm. Un rezultat nou ar fi prevalenţa bolii cronice
de rinichi, care e de 7,7%. Este singura
patologie dintre toate cele analizate la care ne aşteptam să avem o prevalenţă
mult mai mare, aproape dublă. Am analizat şi reanalizat datele, am verificat
introducerea lor în calculator şi de aceea am şi întârziat foarte mult anunţarea
rezultatelor. Am avut discuţii chiar în familie, cu nefrologul care a coordonat
studiul, şi care mi-a spus că e imposibil ca prevalenţa să fie aşa de mică. Şi
totuşi aşa este, e mică. De ce? Aş zice că una dintre cauzele bolii cronice de
rinichi fiind diabetul, probabil că diabetologii îşi fac bine treaba şi nu lasă
atât de mulţi pacienţi să facă această complicaţie.
Dr. Mariana Minea
Două milioane de români
Am discutat cu prof. dr. Mariana Graur, şefa Centrului
de diabet, nutriţie şi boli metabolice din Iaşi, despre aspectele complexe pe
care le presupune prevenirea diabetului zaharat.
– Câţi pacienţi are în evidenţă
Centrul clinic de diabet, nutriţie şi boli metabolice din Iaşi?
– Centrul clinic de diabet, nutriţie şi boli metabolice face parte
din structura Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Spiridon“ din Iaşi şi are în
evidenţă atât persoane cu diabet zaharat, cât şi cu alte boli metabolice. A fost
înfiinţat în anul 1965, închis câţiva ani mai târziu şi reînfiinţat în 1990.
Centrul are în prezent în evidenţă peste 31.000 de persoane cu diabet zaharat,
din care mai mult de 9.000 sunt tratate cu insulină. Centrul clinic de diabet,
nutriţie şi boli metabolice Iaşi este coordonatorul Programului naţional de
prevenţie şi control al diabetului zaharat şi al altor boli de nutriţie şi
metabolism şi colaborează îndeaproape cu instituţiile implicate (DSP, CJAS Iaşi)
şi cu medicii de familie. Un alt obiectiv al unităţii este acela de a se ocupa
de formarea profesională a viitorilor specialişti în domeniul diabetului
zaharat, nutriţiei şi bolilor metabolice, a asistenţilor medicali şi, mai ales,
a viitorilor diabeticieni şi nutriţionişti. Educarea tuturor categoriilor
populaţionale în direcţia implementării unui stil de viaţă sănătos este, de
asemenea, una din preocupările centrului.
– În ce măsură poate
fi prevenit diabetul zaharat?
– Numărul persoanelor afectate de diabetul zaharat de tip 2 este
în creştere la nivel mondial. Potrivit ultimelor statistici ale Federaţiei
Internaţionale de Diabet (IDF – International Diabetes Federation), aproximativ
400 de milioane de persoane trăiesc cu diabet zaharat, iar peste 90% din
acestea sunt diagnosticate cu diabet zaharat de tip 2. În ceea ce priveşte
România, aproximativ două milioane de români trăiesc cu diabet zaharat şi alte
peste trei milioane de persoane au prediabet, după cum ne arată rezultatele
studiului epidemiologic PREDATORR, anunţate pe parcursul anului 2014. Îngrijorător
este că deşi până la 70% din cazurile de diabet zaharat de tip 2 pot fi
prevenite prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, diabetul zaharat continuă
să fie printre cele mai invalidante şi costisitoare boli. Acest lucru ne
responsabilizează, ca profesionişti în sănătate, pentru a ne uni forţele cu
societatea pentru a opri această epidemie. Un stil de viaţă sănătos, depistarea
activă şi precoce a bolii sunt doar două măsuri care trebuie implementate.
Dumitru ŞERBAN
