Marsilia
a găzduit, în perioada 30 ianuarie – 2 februarie 2014, ediţia a 18-a a
congresului Societăţii de Pneumologie Franceze. Aşa cum au arătat
organizatorii, la lucrări au participat 6.000 de persoane, s-au propus 1.000 de
rezumate de lucrări, din care au fost acceptate 600 şi s-au organizat peste 100
de sesiuni, toate subordonate în principal tematicii principale – oncologia
toracică şi somnologia.
Ca
elemente de noutate, putem menţiona programul, extrem de bine mediatizat,
prezenţa masivă a companiilor farmaceutice, materializată în simpozioane, axate
mai mult pe interesul practic al pneumologilor şi mult mai puţin pe prezentări
de produse de companie. Au fost prezenţi lideri de opinie din lumea francofonă,
dar şi foarte mulţi tineri din zona maghrebiană şi Africa subsahariană, care au
fost încurajaţi şi sponsorizaţi să participe. Din păcate, tinerii colegi români
vorbitori de limbă franceză din ţară, mulţi probabil din motive pecuniare, nu
s-au înscris şi nu au participat, ratând această şansă de a veni în contact cu
pneumologia din Hexagon. În schimb, am întâlnit o multitudine de foşti colegi
rezidenţi, cea mai puternică minoritate pneumologică străină din Franţa la ora
actuală, care pendulau alături de mine la diferitele simpozioane şi sesiuni.
Majoritatea
temelor au fost legate de cele două subiecte majore – cancerul pulmonar şi
somnologia. Am remarcat, astfel, o serie de subiecte abordate în cadrul atelierelor
precum: lectura traseelor polisomnografice sub ventilaţie non-invazivă;
drenajul pleural – cum trebuie făcut; reabilitarea pulmonară a pacientului cu
BPOC în practica ambulatorie; protocoale de colaborare kinetoterapeut–pneumolog
etc. Dintre subiectele de oncologie am apreciat: Europa în faţa cancerului
bronhopulmonar; bilanţul iniţial în cancerul de plămân; limite şi capcane în
imagistica toracică oncologică; biologia cancerului pulmonar pentru practician;
ce trebuie reţinut pentru practică despre clasificarea cancerului
non-microcelular; cancerul pulmonar şi mediul înconjurător; monitorizarea
formelor particulare de cancer bronhopulmonar; cancerul pulmonar şi tabagismul
etc. La somnologie, s-au detaşat teme precum: determinanţi ai somnolenţei în
cursul sindromului de apnee în somn de tip obstructiv (SASO); impactul
metabolic al SASO; SASO, societatea şi viaţa socio-profesională; SASO, factor
de risc cardiovascular; monitorizarea SAS la copil şi adolescent etc. Au fost
organizate şi sesiuni de postere şi comunicări orale, inclusiv pentru tinerele
speranţe ale pneumologiei franceze. Nu au fost neglijate nici subiectele precum
astmul necontrolat sau BPOC, cu multiplele faţete de comorbidităţi. Un interes
deosebit l-a stârnit sesiunea de tabagism cu tema „Ce trebuie să ştie
pneumologul despre ţigara electronică?“. Acelaşi interes l-a stârnit şi
sesiunea de confruntări anatomopatologice. Dintre simpozioanele organizate de
companiile farmaceutice, aş aminti: astmul sever al copilului şi după 50 de ani
– mituri şi realitate; medicina personalizată în astmul bronşic – viitor şi
prezent; exacerbările în bolile pulmonare cronice, cum să le prevenim; o nouă
privire asupra dispneei în BPOC; particularităţile astmului la femei – o
realitate etc. Prezenţa românească a fost marcată printr-un număr redus de
postere şi prin moderarea unei sesiuni de monitorizare pe termen lung a
complianţei pacienţilor cu SASO la CPAP.
Comitetului de relaţii internaţionale a hotărât
şi a schiţat deja programul unui mare congres numit „Trienala“, care va reuni
toate ţările francofone de pe mapamond pentru anul viitor, la Beirut.
