Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

Congresul Asociaţiei Medicale Române

Viața Medicală
Dr. Simona CARNICIU luni, 1 iulie 2013

Noua viziune a AMR

   Congresul anual al Asociaţiei Medicale Române, desfăşurat recent la Academia Română, a reuşit să coaguleze lumea medicală din Bucureşti şi din provincie, pe teme foarte diferite, care au suscitat atenţia auditoriului.
   În prima zi au fost prezentate lucrări de genetică, în două secţiuni, urmate de proiectele POSDRU ale AMR. În ziua următoare, în Aula Academiei Române s-a desfăşurat o sesiune aniversară dedicată lui Gheorghe Marinescu şi Ion Cantacuzino, la 150 de ani de la naştere. O sesiune deosebită a avut ca temă: „Medici români de pretutindeni“; autori din afara graniţelor au prezentat lucrări cu impact ştiinţific în lumea medicală.
   Sesiunile de actualităţi în medicină au fost urmărite cu multă atenţie, fie că au adunat informaţii actuale în patologie (Tratamentul tromboembolismului venos la pacienţii oncologici – dr. Camelia Diaconu; Prognosticul copiilor cu traumatisme craniocerebrale – prof. dr. A. V. Ciurea şi colab.; Magneziul vs. metale grele în patologia umană – conf. dr. Corneliu Zeana şi colab.), fie că au prezentat soluţii de cercetare inedite (Modularea comportamentului celulelor gliale – dr. Dan Riga) sau date despre alimentaţie şi obezitate (Importanţa alimentaţiei sănătoase pentru Prof. dr. Ionescu-Tîrgovişte şi dr. Simona Carniciu, echipa de organizare a AMRdezvoltarea creierului – prof. dr. A. V. Ciurea şi colab.). Patologia metabolică şi cea vasculară au fost cuprinse într-o secţiune separată, cu informaţii ştiinţifice de mare actualitate.
   Premiile anuale ale AMR au fost acordate unor lucrări şi personalităţi recunoscute naţional pentru activitatea clinică şi ştiinţifică. Premiul pentru o realizare medicală de excepţie – telocitele – i-a revenit acad. Laurenţiu M. Popescu. Dr. Dan Riga şi dr. Sorin Riga au primit Premiul pentru promovarea cercetării româneşti în lume, iar prof. dr. I. Pop de Popa şi prof. dr. George Litarczek – Premiul Omnia. Premiul doctorului în ştiinţe i-a fost acordat lui Paul Aurelian Gagniuc, iar Fundaţia Spandugino a primit Premiul pentru promovarea culturii medicale. Premiul pentru activitate de educaţie medicală I-a revenit dr. Carmen Maria Sălăvăstru (proiectul „Program internaţional de training în dermato-cosmetologie pentru medici români“).
   La adunarea generală AMR, s-au discutat elemente organizatorice, administrative şi ştiinţifice ale asociaţiei. Indiferent de vicisitudinile actuale, AMR trebuie să-şi continue activitatea, să promoveze tinerii şi să adune valorile ştiinţifice din medicina românească.

 

Prof. dr. A. V. CIUREA,

vicepreşedinte AMR

 

 

Genetica, în centrul atenţiei

 

   Congresul anual al Asociaţiei Medicale Române prilejuieşte participanţilor întâlniri fructuoase, în care împărtăşirea rezultatelor şi schimbul de idei duc la colaborări şi formarea de echipe multidisciplinare şi interdisciplinare, spre evoluţia ştiinţei medicale româneşti.
   Noutatea manifestării din acest an a fost sublinierea importanţei geneticii, care – ca majoritatea ariilor de interes ale medicinii – s-a dovedit a avea nevoie de o abordare interdisciplinară (tematică pe care s-a pus accent anul trecut), astfel încât au participat nume importante din medicină, farmacie, informatică etc. Elegantă şi informativă a fost prezentarea „Marea aventură a geneticii“, a prof. dr. C. Bălăceanu-Stolnici, care a încântat audienţa printr-o incursiune trecut–prezent, cu date actualizate. Prof. dr. C. Ionescu-Tîrgovişte, preşedintele AMR şi al Congresului, a prezentat Prof. dr. A.V. Ciurea şi dr. Dan Rigaetapele revoluţiei genetice moderne şi consecinţele ei: secvenţierea întregului genom uman, publicat în 2003, şi avalanşa de genom-wide scan-uri prin care au fost identificate numeroase gene asociate cu patologia modernă. Conf. dr. Cristian Guja (autorul unei monografii publicate recent referitoare la genetica diabetului tip 1), a trecut în revistă problematica legată de genetica diferitelor fenotipuri de diabet, cu deschiderea perspectivei de dezvoltare a geneticii în România. Prof. farm. Aurelia Nicoleta Cristescu a punctat aspecte de farmacogenomică, o incursiune originală în ceea ce priveşte influenţa teritoriului genetic în aplicarea practică a farmacoterapiei, o deschidere către medicina personalizată. În acelaşi scop, Daniela Cioca a prezentat câteva noţiuni de farmacogenomică cu aplicabilitate practică. Menţionez lucrarea „Bioinformatica şi procesarea semnalelor genomice“, prezentată de prof. Ionel Bujor Păvăloiu, în memoria acad. Paul Dan Cristea. Viitorul cercetării româneşti întrezăreşte o colaborare strânsă între bioinformaticieni şi medici, spre a progresa în secvenţierea genomului uman în populaţia autohtonă. Cheia multor patologii, a prevenţiei şi a tratamentului lor se află încriptate în această structură complexă şi încă misterioasă, genomul.
   Dr. Radu Ursu a parcurs istoria geneticii din UMF „Carol Davila“. Genetica este studiată în anul I la medicină, dar pentru a înţelege pe deplin importanţa ei este necesar să se fi aprofundat principalele afecţiuni, cu patogenia, etiopatogenia şi clinica lor. Deşi, din 2004 până în prezent, Catedra de genetică a fost implicată în diverse colaborări pentru studii foarte interesante, această materie rămâne încă în umbră în învăţământul universitar medical. S-a discutat despre: oncogenetica pulmonară (dr. Bogdan Grigoroiu), neurogenetică (dr. Ioana Mândruţă), markeri genetici utilizaţi în monitorizarea pacienţilor cu infecţie HIV/SIDA (dr. Dragoş Florea), dar şi despre un studiu de paleogenetică moleculară la populaţii vechi din Epoca bronzului şi a fierului de pe teritoriul României (Georgeta Cardoş). Paul Aurelian Gagniuc, tânăr doctor în ştiinţe biologice, a prezentat „Metoda DNA patterns folosită pentru analiza secvenţelor ADN“, recent publicată în BMC Genomics, care ar putea revoluţiona investigarea genetică în viitor; indicele kappa de coincidenţă este o metodă reinventată, utilizată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
   O coincidenţă fericită a făcut ca, la data acestui congres, să se întrunească pentru a celebra absolvirea Facultăţii de Medicină mai mulţi medici din ţară şi din străinătate. Astfel, am fost inspiraţi şi onoraţi să-i includem în program, în sesiunea „Medici români de pretutindeni“, revelatoare prin prezentarea diverselor cercetări interesante, actualităţi terapeutice, care au stârnit numeroase şi antrenante discuţii, bineînţeles şi noi idei de colaborare. Din Milwaukee (SUA), dr. Răzvan Lepădat a vorbit despre perspectiva americană asupra medicinii personalizate, prin prisma intersectării bioinformaticii, genomicii şi proteomicii, spre a defini terapeutica modernă.
   La sesiunea „Actualităţi terapeutice“, prof. dr. A. V. Ciurea a prezentat noţiuni de neuroimagistică şi conduită terapeutică în cazul leziunilor traumatice craniene la copii, dr. Ştefan Tiron a făcut o incursiune în domeniul posturologiei. Echipa profesorului Florin Mihălţan şi-a îndreptat atenţia către sindromul de apnee în somn, ce ridică probleme pacienţilor prin diagnosticarea relativ dificilă, întrucât simptomele pot trece uşor neobservate de medic, pacient sau familia acestuia. Apneea în somn are consecinţe pregnante asupra controlului diabetului, a sindromului metabolic, în strânsă relaţie şi cu obezitatea, prin creşterea rezistenţei la insulină şi aşa-numita rezistenţă la leptină (secretată de adipocit) în cazul obezilor. Concluzia fiind că sindromul de apnee în somn este în interrelaţie cu diabetul tip 2, abordarea terapeutică raţională este de a trata SASO la pacienţii deja diagnosticaţi cu DZ tip 2, pentru un mai bun control glicemic şi la ceiProf. dr. Carmen Ginghină, coordonatorea comisiei de evaluare a posterelor cu risc crescut de diabet, pentru a întârzia apariţia clinică a acestuia şi a scădea riscul lor cardiovascular.
   Prof. dr. Radu Negoescu a discutat actualitatea românească în HTA: boala afectează 40% din populaţie, 8.400.000 persoane, după statisticile Societăţii Române de Nefrologie. Conform studiului SEPHAR din 2005, HTA a rezultat a fi tratată în proporţie de aproape 90%, dar cu ţinta terapeutică atinsă în numai 20% din cazuri. Statisticile România 2011 arată pentru HTA o morbiditate dublă faţă de cardiopatia ischemică şi ritmul cel mai ridicat de creştere a mortalităţii faţă de 2010, în comparaţie cu bolile cerebrovasculare sau infarctul miocardic acut. O mare parte a persoanelor cu TA ridicată nu parcurg paşii cuveniţi pentru diagnosticarea şi tratarea HTA confirmate.
   Modularea comportamentului celulelor gliale, în opinia dr. Dan Riga şi dr. Sorin Riga, pare a fi o soluţie avansată pentru regenerarea cerebrală şi longevitatea creierului. Prof. dr. C. Ionescu-Tîrgovişte a purtat auditoriul prin istoria tratamentului diabetului zaharat în simpozionul „Efemer şi peren“, iar pentru a contura mai bine această patologie, în cadrul sindromului metabolic în interrelaţie cu sindromul cardiovascular, au prezentat date actuale dr. Răzvan Vasilescu, dr. Andrada Mihai, dr. Elena Băcanu, Daniela Lixandru şi dr. Felician Stăncioiu.
   Ultima zi a debutat cu incursiunea în epidemiologia, patogenia şi terapeutica bolilor rare, precum diabetul monogenic, boala Fabry şi boala Eales. În memoria prof. dr. Gh. Marinescu, dr. Dan şi Sorin Riga au adus dovezi ale confluenţelor ştiinţifice pe plan european între Gh. Marinescu şi S. Ramón y Cajal. La sesiunea de postere, care pune accent pe promovarea cercetării româneşti, au fost prezentate 117 de lucrări, din care 105 ale doctoranzilor, 10 ale unor medici implicaţi în cercetare şi două ale studenţilor; întrucât au fost multe valoroase, s-a luat decizia de a mări numărul de premii de la şapte la 20.

 

Dr. Simona CARNICIU,

secretar executiv AMR

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC