În perioada 24–29 aprilie, Cluj-Napoca a găzduit cinci
manifestări științifice: primul curs internațional de disecție de lambouri
perforate; precongresul Asociației americane de chirurgia mâinii; al
unsprezecelea Congres Național al Societății Române de Chirurgia Mâinii; al
doisprezecelea Congres Național al Societății Române de Microchirurgie și
Conferința Națională a Asociației Române a Chirurgilor Plasticieni. Reunite sub
forma unei manifestări științifice de mare amploare, acestea dovedesc că există
interes major și constant pentru temele abordate, dar și că există o
recunoaștere internațională a calității și valorii practicienilor români.
„Asistăm la mari progrese de tehnică chirurgicală și de
inovație, atât pe plan național, cât și internațional. Având însă în vedere
numeroasele și punctualele preocupări ale specialității în domenii cum sunt
chirurgia mâinii, microchirurgia, arsurile, malformațiile congenitale,
oncologia, putem vorbi de un avânt relevant al părții reconstructive. S-a ajuns
astfel, de exemplu, la utilizarea unor lambouri foarte performante – lambourile
perforate –, a căror recoltare și revascularizare presupun din start tehnici
ultrarafinate. Apoi, un progres de dată recentă este trecerea de la suturile
vasculare microchirurgicale la folosirea tehnicilor de supramicrochirurgie,
care permit anastomozarea unor vase cu diametrul mai mic de 0,5 mm, practic
reducerea morbidității zonei respective”, a declarat prof. dr. Alexandru
Georgescu, unul din președinții congresului.
Abordările tematice, numeroase și interesante, au vizat
artroscopia cotului, boala Kienbock, neuropatiile compresive, chirurgia reconstructivă
a nervilor periferici, noua clasificare a leziunilor nervilor periferici,
reconstrucția membrelor inferioare și superioare la copii, boala Dupuytren,
reconstrucția degetului mare, fracturile închise ale antebrațului, tumorile
membrelor superioare la copii, reconstrucția sânului, chirurgia piciorului
diabetic, reconstrucția defectelor de țesuturi moi, sindromul de tunel carpian,
sindromul de tunel cubital, leziunile tendoanelor, recuperarea după chirurgia
mâinii, paralizia nervilor faciali, chirurgie plastică oncologică,
malformațiile congenitale și traumatismele majore. Un subiect interesant a
vizat chirurgia arsurilor – dosarul „Colectiv” a dus la o mai mare atenție a
modului de intervenție primară și în sala de operație, începând de la
infrastructură, până la codurile de proceduri. S-a vorbit și despre chirurgia
estetică, care se face în România la un nivel apropiat celei practicate în
occident, fiind folosite aceleași tipuri de intervenții cu rezultate
spectaculoase.
Un lucru trebuie reținut și el este specific chirurgiei
plastice: nicio intervenție nu este standardizată. Fiecare caz în parte este
unic în felul său, este o muncă în echipe multidisciplinare. De la diagnostic
și intervenția propriu-zisă până la evaluarea prognosticului pe termen imediat
și lung, fiecare pas presupune un bagaj important de cunoștințe și o bună
cooperare între specialiști.
Un subiect care a atras atenția a fost cel dedicat reinventării
lambourilor locale în chirurgia reconstructivă. Lambourile perforate locale
oferă un avantaj considerabil, dat de minima morbiditate la nivelul zonei
donatoare. Pentru obținerea unor rezultate de calitate, reconstrucția unui
defect de substanță presupune folosirea unor țesuturi cu grosime, structură,
textură și culoare cât mai apropiată de a celor care trebuie înlocuite. Se
recomandă diminuarea morbidității zonei donatoare prin excluderea de vase
principale sau mușchi, o durată cât mai scurtă a intervenției chirurgicale și
inițierea kinetoterapiei cât mai repede posibil după intervenția chirurgicală.
Au vorbit despre acest subiect prof. dr. Alexandru Georgescu, dr. Ileana Matei,
dr. Irina Capotă, dr. Dinu Dumitrașcu și dr. Octavian Olariu.
Cartografierea vaselor perforante prin ultrasonografie Doppler
color, în vederea acoperirii defectelor de părți moi ale regiunii cotului prin
lambouri locale și regionale, a fost subiectul unei alte prezentări care a
suscitat interesul auditoriului. Dr. Irina Capotă, dr. Bogdan Chiroiu, dr.
Ileana Matei, dr. Simona Bârsan și dr. Alexandru Georgescu au publicat
rezultatele unui studiu efectuat pe un lot de zece voluntari care nu au suferit
traumatisme sau intervenții chirurgicale la nivelul membrelor superioare.
Concluziile indică existența „constantă a unor vase perforante septo și/sau
musculocutanate apte de a susține lambouri atât la nivelul regiunilor
anterioare, cât și a celor posterioare ale brațului și antebrațului, confirmând
datele clinice și anatomice existente în literatura de specialitate”. Acest
aspect constituie un instrument de ajutor în planificarea lambourilor perforate
pentru acoperirea defectelor de părți moi de la nivelul regiunii cotului și în
circumstanțele în care identificarea imagistică preoperatorie nu este posibilă
sau dezirabilă.
S-a pus în discuție și transplantul de mână, palier medical în
care se așteaptă reglementările legislative. Un caz aparte a fost cel al
melanomului malign atipic la nivelul mâinii, prezentat de dr. Bogdan Aldeș.
Bărbatul de 46 de ani, din mediul urban, a avut rezultate spectaculoase după
intervenția chirurgicală, după cinci săptămâni vindecarea fiind completă,
motilitatea normală, fără afectare vasculară sau nervoasă a mâinii. De interes
deosebit a fost și prezentarea despre leziunea de tip spaghetti wrist,
asociată cu un defect complex de țesuturi moi, chirurgii fiind de acord că
lacerațiile tendoanelor în zona V reprezintă una dintre cele mai severe injurii
la nivelul membrului superior. Autorii lucrării – prof. dr. Alexandru Georgescu
și echipa sa – susțin repararea tuturor structurilor într-o singură intervenție
în cazul leziunilor de tip spaghetti wrist combinate cu defecte de
țesuturi moi, această abordare oferind cea mai bună șansă pentru un rezultat
funcțional bun.
Cele cinci manifestări științifice s-au bucurat de invitați
numeroși și selecți: peste 60 de specialiști reputați din întreaga lume, „ceea
ce contribuie la extinderea conexiunilor internaționale ale specialiștilor
români, la consolidarea cunoștințelor mai tinerilor noștri colegi, afirmarea
calităților comparabile a seniorilor români cu cea a celor de peste hotare”, a
conchis prof. dr. Alexandru Georgescu.