Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Chirurgia plastică, între certitudini și provocările viitorului

Viața Medicală
Dr. Raluca BULEA vineri, 10 ianuarie 2020

Ediția a doua a Forumului Chirurgieplastică.ro, organizată de Asociația Chirurgilor Plasticieni din România (ACPR) se înscrie într-o serie vastă de manifestări orientate activ către dialogul interdisciplinar.

Având girul științific al UMF „Carol Davila” și al Academiei de Științe Medicale, manifestarea a reunit, sub titlul „Tendințe emergente în chirurgia plastică”, unele dintre cele mai reprezentative aspecte ale specialității: patologie traumatică și tumorală, arsuri, intervenții reconstructive, dar și o sesiune de chirurgie estetică și de elemente de actualitate legate de siguranța pacientului care alege proceduri cu viză estetică. Această sesiune a fost realizată în colaborare cu Clubul de Excelență în Chirurgia Estetică, al cărui fondator, prof. dr. Toma Mugea, a susținut o interesantă expunere, împletind viziunea sa personală cu accente filosofice despre medicină, univers și frumusețe.

LASER și allotransplant în chirurgia reconstructivă

Prima parte a evenimentului s-a concentrat pe subiecte de chirurgie reconstructivă, începând cu opțiunile de abordare a cicatricelor de diferite etiologii. Dr. Andrei Martin a recomandat utilizarea laserelor ablative pentru remodelarea cicatriceală, în asociere cu administrarea de medicamente topice, așa-numita tehnică laser assisted drug delivery (LADD), opțiune terapeutică promițătoare. Soluții recente vizează reducerea stresului oxidativ și a hipermetabolismului la pacientul ars prin administrarea de propranolol și oxandrolon.

Discuția a vizat și subiectul delicat, atât din punct de vedere medical, cât și etic și psihologic, al allotransplantului compozit vascularizat pentru rezolvarea unor defecte corporale. Din interesanta sinteză făcută de dr. Andreea Grosu Bularda a reieșit că cel mai des este utilizat allotransplantul compozit pentru mână și antebraț, precum și pentru peretele abdominal, aceasta din urmă fiind singura intervenție de acest tip cu impact asupra salvării vieții, fiind făcut de obicei în asociere cu transplant de organe abdominale, celelalte având efect asupra calității vieții pacienților primitori. Orientarea actuală legată de transplantul de mână recomandă folosirea acestuia doar la pacienții cu amputații bilaterale, pentru cei cu defect unilateral fiind mai convenabilă protezarea, care este lipsită de dezavantajul imunosupresiei pe termen lung.

Microchirurgie, știință, tehnică și creativitate

Posibilitatea efectuării acestor tipuri de transplanturi a fost facilitată de perfecționarea, începând cu anii 1960, a tehnicilor și instrumentarului de microchirurgie, ramură a specialității despre care a vorbit pe larg și prof. dr. Alexandru Georgescu din Cluj-Napoca, președinte ales al ACPR și fost Secretar general al Federației Europene a Societăților de Microchirurgie. Medicul a subliniat că, dincolo de pregătirea tehnică temeinică și constantă a chirurgului, succesul intervențiilor de microchirurgie este asigurat de îngrijirile perioperatorii corecte, care se referă la temperatura ambiantă, la tipul de anestezice folosite în timpul intervenției chirurgicale, la asigurarea unui aport suficient de fluide administrate intravenos, a anticoagulării și utilizării intraoperatorii de vasodilatatoare.

Totodată, a arătat, cu un bogat material ilustrativ, cum se pot rezolva defecte importante cu ajutorul lambourilor locoregionale alimentate de vase perforante, la care alternativa ar fi putut să fie lambouri libere transferate microchirurgical, tehnica mai puțin invazivă și laborioasă fiind facilitată de nivelul actual al cunoștințelor privind anatomia vasculară.

Concluzia a fost că pentru a practica microchirurgia cu succes este nevoie de știință, de tehnică (dobândită prin exercițiu), dar și de fantezie, de creativitate, care să te ajute să găsești soluții în situații care ies din șabloanele cunoscute.

Reconstrucția de sân cu țesut autolog

Un alt pasionat al microchirurgiei este și dr. Dragoș Zamfirescu, fost președinte al ACPR, care a susținut o prezentare convingătoare despre reconstrucția de sân cu țesut autolog, opțiune utilă pentru pacientele care nu doresc sau nu sunt eligibile pentru utilizarea unei proteze siliconice.

Din păcate, aceste proteze sunt sursă de neliniște și pentru cei care le folosesc în scop pur estetic, din cauza asocierii între folosirea implanturilor macrotexturate și apariția BIA-ALCL (breast implant-associated anaplastic large cell lymphoma – limfom anaplazic cu celule mari asociat cu implantul mamar).

Conf. dr. Radu Jecan, președintele în exercițiu al ACPR, a prezentat cele mai recente date despre această neoplazie, promovate de Societatea Americană a Chirurgilor Plasticieni și de Food and Drug Association. Din informațiile colectate pe plan internațional până în luna octombrie 2019, erau recunoscute aproximativ 809 cazuri atât suspectate, cât și confirmate la nivel mondial și un total de 33 de decese asociate acestei patologii. Evaluarea datelor a arătat și o rată de risc pentru a dezvolta BIA-ALCL de 1:2.832 de cazuri pentru implanturile macrotexturate, riscul fiind mult mai mic în cazul altor tipuri de implant.

Primul caz de BIA-ALCL în România

La o săptămână după prezentarea acestei lucrări a fost comunicat, în cadrul unei alte manifestări științifice, primul caz confirmat de BIA-ALCL din România, înregistrat la o pacientă din Cluj, la cinci ani de la intervenția de augmentare mamară cu implanturi siliconice, la care s-a practicat îndepărtarea ambelor implanturi și excizia riguroasă a capsulelor.

În urma diagnosticului imunohistochimic al markerilor tumorali, stadiul a fost stabilit ca 1A, care nu necesită chimio- sau radioterapie, conform ghidurilor americane. Identificarea corectă a acestui caz a putut fi realizată prin respectarea strictă a recomandărilor făcute de Comitetul de Studiu al BIA-ALCL organizat din 2016 în cadrul ACPR: examinare în cadrul unui laborator specializat, cu investigații adaptate, a oricărei colecții seroase asociate unui implant mamar la distanță față de intervenția chirurgicală inițială.

În aceeași ordine de idei, legat de potențialele riscuri vitale asociate unor intervenții estetice, s-a tras un semnal de alarmă legat de augmentarea fesieră prin transplant autolog de grăsime, așa-numita „procedură braziliană”, care este asociată cu un risc de deces de 1:2.000 de cazuri, inacceptabil de mare pentru o procedură estetică.

Nevoia de colaborare interdisciplinară

Evenimentul a fost util și medicilor rezidenți sau tinerilor specialiști, care au aflat, o dată în plus, că practicând chirurgia plastică au la dispoziție o multitudine de direcții de dezvoltare profesională, în care pot ajunge să facă performanță, indiferent de locul efectiv unde își vor desfășura activitatea, în mediul public sau privat.

În plus, în cadrul dezbaterilor de la finalul lucrărilor, a devenit evident că de multe ori colegii de alte specialități nu identifică în mod corect afecțiunile care trebuie rezolvate de chirurgul plastician și îndrumă pacientul în alte direcții. Acest lucru întârzie oferirea celui mai potrivit tratament.

În concluzie, este necesară prezentarea mai precisă și detaliată a ariei specialității atât pentru studenții la medicină, cât și colegilor de breaslă, în cadrul manifestărilor pluridisciplinare.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC