Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

Chirurgia oftalmologică între risc și beneficiu

Viața Medicală
Dr. Cornelia Maria GLODEANU vineri, 14 iulie 2017

Manifestare științifică cu deschidere internațională, Reuniunea Anuală a Oftalmologilor (RAO), a ajuns anul acesta la a cincizeci și treia ediție. Evenimentul a avut loc la Iași, între 18 și 20 mai și a avut ca invitați profesori de renume, medici specialiști și rezidenți din diferite centre universitare din țară, dar și din Republica Moldova. Profesionalismul prezentărilor științifice, completat de cadrul inegalabil oferit de Palatul Culturii din Iași, au transformat această întâlnire a specialiștilor oftalmologi într-o adevărată capodoperă în cadrul căreia știința, istoria, cultura și educația au avut rolul principal.

 

 

     Din comitetul de organizare au făcut parte prof. dr. Dorin Chiseliță, conf. dr. Camelia Bogdănici, dr. Teodor Ștefanache și dr. Filip Târcoveanu. Manifestarea științifică s-a remarcat și anul acesta prin seriozitatea prezentărilor și prin dezbaterea provocărilor pe care oftalmologii le întâmpină în practica clinică zilnică. Pentru toți cei prezenți a fost o oportunitate de îmbunătățire a performanței profesionale medicale. Lectorii au adus în prim-plan atât rezultatele pozitive ale intervențiilor chirurgicale, cât și complicațiile care au survenit după acestea. Prelegerile au fost urmate de discuții libere, dialog în urma căruia participanții din sală au avut ocazia să învețe din „erorile” celorlați, să conștientizeze evoluția neprevăzută pe care o pot avea unii pacienți și, în special, să afle posibilitățile de tratament a unei eventuale evoluții nefavorabile.
     Legat de importanța participării rezidenților și studenților, conf. dr. Camelia Margareta Bogdănici a menționat: „Atunci când faci medicină, înveți toată viața. Nu poți învăța, nu poți citi tot ce există publicat în literatură. Astfel, e necesar să participi măcar la o reuniune pe an, pentru a nu pierde legătura cu ultimele descoperiri în această arie a medicinii, pentru a învăța din experiența celorlalți”.

 

Transplantul de membrană amniotică

 

     Reuniunea a fost deschisă de o serie de prezentări, dintre care menționez: „Studiul modificărilor potențialelor evocate vizuale (PEV) la pacienții cu retinopatie diabetică”, prezentat de dr. Veronica Chișca, din Chișinău; „Studiu prospectiv privind corelația parametrilor oftalmologici ai filmului lacrimal cu parametrii spectrelor de rezonanță electronică de spin”, dr. Mihaela Constantin, din București; „Endoftalmita după yag-laser capsulotomie”, prezentare de caz susținută de dr. Angela Corduneanu, Chișinău.
     Următoarea prezentare a fost susținută de dr. Alina Cantemir și este primul studiu de acest gen publicat în literatura de specialitate, „Crosslinkingul cornean prin iontoforeza în tratamentul keratoconusului la pacienții cu cornei subțiri”, obținând până în prezent rezultate încurajatoare. La peste un an de la tratament, acuitatea vizuală a pacienților cu keratoconus și cornee subțire a crescut, iar boala s-a stabilizat. Un alt rezultat pozitiv este reprezentat de efectele deja remarcate ale acestui tratament inovativ. Prof. dr. Dorin Chiseliță, în cadrul sesiunii de discuții, a menționat faptul că pacienții cu keratoconus și cornei subțiri nu se mai află pe lista pentru transplant penetrant de cornee, după efectuarea acestui tratament. Scăzând numărul pacienților de pe lista menționată, crește șansa celorlalte persoane cu patologii oculare grave să primească într-un timp mai scurt o grefă de cornee, recuperându-și, în acest fel, vederea. „Rezolvarea chirurgicală a defectelor iriene asociate cu dislocare de cristalin cu utilizarea irisului artificial” a fost prezentată de dr. Ivanov (Chișinău).
     „Tehnică aparte de rezolvare a dializei iriene traumatice” a fost subiectul abordat de prof. dr. Călin Tătaru (București). Lucrarea a oferit chirurgului oftalmolog o nouă perspectivă asupra tratamentului necesar pentru corectarea unui defect irian traumatic.
     Echipa oftalmologilor din Chișinău a prezentat beneficiile multiple pe care transplantul de membrană amniotică le poate avea în cazul pacienților cu leziuni corneo-conjunctivale. Tehnica este eficientă în special la pacienții cu defecte epiteliale, față de cei cu defecte stromale. În România există necesitatea de a se implementa o acțiune de prelevare a membranei amniotice, în acest fel, chirurgii oftalmologi ar putea beneficia de o paletă mai largă de variante pentru tratamentul leziunilor corneo-conjunctivale.

 

Complicații și soluții în chirurgia cataractei

 

     A urmat introducerea în scenă a lucrărilor: „Cataractă cu fibroză capsulară, rexis posterior larg, implant toric în sacul capsular” (dr. Dorin Nicula); „Corioretinopatia serosa centrală, diagnostic și tratament laser” (dr. Valeriu Cușnir). Prezentarea profesorului Dorin Chiseliță, „Complicațiile pe termen lung ale sistemului artificial de drenaj Ahmed”, a adus în atenția participanților posibilele complicații ale acestei variante de tratament a glaucomului: diplopia, strabismul, încapsularea filtrantei, hipotonia oculară, dislocarea valvei și decompensarea corneană (în acest caz impunându-se transplant de cornee). Prof. dr. Dorin Chiseliță a subliniat că implantarea unui sistem artificial de drenaj nu este o intervenție chirurgicală cu un grad de dificultate foarte mare. „Ea reprezintă o necesitate pentru grupurile de pacienți la care celelalte tipuri de intervenții chirurgicale au eșuat. Monitorizarea frecventă a acestor pacienți este obligatorie”. În esență, complicațiile specifice sistemului artificial de drenaj Ahmed sunt suficient de rare, însă complicațiile comune cu cele ale trabeculectomiei beneficiază de o paletă mult mai limitată de tratamente eficiente. Astfel, dificultățile care apar în gestionarea lor sunt determinate de raritatea acestora.
     Între discuții, un loc important i s-a oferit și uneia dintre cele mai frecvente patologii din sfera oftalmologică: cataracta. Prezentările au fost inițiate de dr. Valeriu Rusu care a detaliat evaluarea preoperatorie a cataractei. A fost succedat de prof. dr. Călin Tătaru ce a evidențiat „Tehnicile de facoemulsie de bază în chirurgia cataractei”. Printre aceste tehnici au fost amintite: Divide and conquer, Phaco-chop, No chop, Carrousel și Prechop technique. Într-o ordine firească, a urmat prezentarea „Complicațiile chirurgiei cataractei în segmentul anterior” (dr. Dorin Nicula). Dr. Nicula a realizat o clasificare generală a acestora, din care putem reține complicații legate de: incizie, capsulorexis, hidrodisecție, facoemulsificare, irigație-aspirație, implantarea cristalinului artificial, refacerea tonusului ocular, precum și de particularitățile globului ocular.

 

Segmentul ocular posterior

 

     Nu doar segmentul anterior poate fi afectat de complicații în cursul chirurgiei cataractei. Dr. Ciprian Danielescu a continuat cu detalierea complicațiilor ce afectează segmentul posterior, menționând, în primul rând, edemul macular cistoid, dar cea mai temută complicație este reprezentată totuși de endoftalmita acută. Medicul a subliniat faptul că aceasta poate fi prevenită prin instilații de povidine-iodine după anestezie. Odată constituită, de importanță capitală este diagnosticul precoce și injecția intravitreeană de antibiotice, consecințele putând fi devastatoare pentru pacient: pierderea vederii sau chiar a globului ocular. Endoftalmita cronică, vasculita retiniană ocluzivă, dezlipirea de retină sunt alte complicații posibile ale chirurgiei cataractei ce au fost menționate ulterior.

 

Oftalmologia în pediatrie

 

     O altă sesiune de comunicări ne-a familiarizat cu dificultățile în tratamentul keratoconusului la pacienți cu vârstă sub 18 ani, prezentate de dr. Mihaela Constantin, cu „Efectul soluțiilor bazate pe nanotehnologie cu lipozomi, vitamine și aminoacizi, comparativ cu lacrimile artificiale pe bază de acid hialuronic – în tratamentul sindromului de ochi uscat sever” și „Evaluarea eficacității ortokeratologiei în combinație cu atropina administrată topic în controlul progresiei miopiei la copii”, prezentate de dr. Alina Cantemir. Din ultima lucrare, am descoperit efectul benefic al ortokeratologiei, în special în cazul copiilor. Ortokeratologia reprezintă o metodă modernă de corecție, pe timpul nopții, a vederii, ce permite copilului să vadă clar pe tot parcursul zilei, fără a fi nevoie să poarte ochelari sau lentile de contact. În combinație cu atropina în concentrație redusă, administrată topic, aceasta a fost eficientă în întârzierea progresiei miopiei. „Totuși, sunt necesare studii cu efective mai mari de pacienți, urmăriți pe perioade mai lungi, pentru a valida eficacitatea și siguranța pe termen lung a acestei combinații”, a precizat dr. Alina Cantemir.
     Alte teme discutate au fost „Eroziune corneană persistentă, etiologie congenitală, studiu familial” – adusă în prim-plan de dr. Valeriu Cușnir jr, „Ulcer cornean perforat – posibilități terapeutice și evolutive” și „Tumoră corneoconjunctivală – dificultăți terapeutice” – ambele prezentate de dr. Mihail Zemba (București). „Compararea aberometriei intraoperatorii cu biometria preoperatorie standard pentru implantarea IOL toric: rezultate la șase săptămâni” a fost susținută de dr. Bogdan Galan, „Eroare biometrică severă. Explantare și reimplantare IOL foldabil în sac”, aparținându-i dr. Dorin Nicula, „Subluxație de cristalin, implantare IOL – inserție sclerală” și „IOL – fixare sclerală, luxat, explantare și re-inserție IOL – fixare sclerală” (dr. Teodor Tomi), „Chirurgia cristaliniană în traumatismele oculare” (dr. Crenguța Ioana Feraru).

 

Glaucomul, opțiuni terapeutice

 

     O altă patologie binecunoscută oftalmologilor, care nu putea fi ocolită la o astfel de manifestare științifică, e reprezentată de glaucom. Lucrări diverse au încercat să reamintească importanța acestuia, metodele de evaluare a progresiei, dificultățile care apar în managementul acestei boli, mai ales când este asociată și altor patologii, dar și posibilitățile de tratament. Astfel, putem trece în revistă prezentări precum: „Metode non-parametrice în evaluarea progresiei pe termen scurt în glaucomul primitiv cu unghi deschis” și „Irisul în platou – opțiuni terapeutice” – dr. Crenguța Ioana Feraru, „Grosimea coroidiană peripapilară și maculară la pacienții cu glaucom cu unghi deschis” și „Retinopatie de decompresie bilaterală versus neuropatie optică ischemică anterioară acută după tratamentul medicamentos al închiderii acute primare a unghiului camerular”– dr. Otilia Obadă, „Impedimente în managementul glaucomului primitiv cu unghi deschis asociat afecțiunilor vasculare cerebrale”– dr. Iulia Stan, „Trabeculectomia ab interno folosind vitreotomul de 25 gauge – studiu clinic” – dr. Adrian Găvănescu.

 

Afectarea oculară în bolile sistemice

 

     Ochiul (analizatorul vizual) are un rol fundamental în buna funcționare a organismului și nu a fost posibilă ignorarea patologiilor sistemice în care este implicat și organul vederii. Au dovedit acest lucru prezentările: „Ochiul și hipertensiunea arterială” – prof. dr. Ion Cijevschi, „Ochiul și boala demielinizantă”– dr. Dănuț Costin, „Asocierea dintre bolile sistemice și glaucomul primitiv cu unghi deschis”– prof. dr. Dorin Chiseliță. De asemenea, a fost prezentat și un „Ghid practic de utilizare a injecțiilor intravitreene în tratamentul bolilor retiniene”, în cadrul căruia dr. Horia Stanca ne-a explicat indicațiile și contraindicațiile acestora, iar dr. Ciprian Danielescu ne-a prezentat „Tehnica și monitorizarea tratamentului cu injecții intravitreene”, iar dr. Daniel Brănișteanu a relatat care sunt complicațiile injecțiilor intravitreene.

 

Oculoplastia și importanța esteticii oculare

 

     „Influența stresului cronic asupra filmului lacrimal și a morfologiei glandei lacrimale principale” a fost prezentată de dr. Anisia-Iuliana Alexa, „Coroidita serpiginoasă – Evoluție clinică și aspecte imagistice” și „Exoftalmie axială acută – hematom orbitar spontan”, de dr. Otilia Obadă, „Posibil sindrom Erdheim-Chester”, de dr. Georgeta Martiniuc. Din domeniul oculoplastiei, o supraspecializare a oftalmologiei, ce se ocupă de reabilitarea estetică și funcțională a globului ocular în cazul unor patologii precum entropionul, ectropionul, ptoza palpebrală, dar și de tumorile benigne sau maligne, dr. Constantin Grigoraș ne-a familiarizat cu intervențiile chirurgicale specifice.

 

Tehnologia și bolile oftalmologice

 

     Conf. dr. Camelia Margareta Bogdănici a susținut prezentarea „Calitatea vederii și Computer Vision Syndrome”. Aceasta descrie un grup de probleme legate de vedere, care rezultă din folosirea prelungită a calculatoarelor, tabletelor și a telefonului mobil, o problemă extrem de des întâlnită în prezent. Multe persoane se confruntă cu disconfort ocular când urmăresc ecrane digitale pentru perioade lungi de timp. Câteva simptome specifice acestei patologii pot fi ochii roșii, uscați, iritați, cefaleea, durerile de gât și de spate, probleme la focalizare. Pentru a preveni sau reduce efectul Computer Vision Syndrome, se recomandă a fi utilizată o regulă simplă: 20–20–20. Aceasta presupune să luăm o pauză de 20 de secunde pentru a focaliza un obiect aflat la 20 de metri distanță la fiecare 20 de minute de lucru în fața computerului. De asemenea, o poziție corectă la birou, iluminarea adecvată, pauzele de lucru, clipitul sunt alte metode ce pot preveni acest sindrom.

 

Istorie și performanță în oftalmologie

 

     O prezentare interesantă a fost cea a dr. Richard Constantinescu, autor, iatroistoriograf, despre prof. dr. Nicolae Manolescu-Strunga – mare personalitate a medicinii românești, care a avut o contribuție semnificativă în tratamentul multor patologii oftalmologice. Dr. Richard Constantinescu a evidențiat faptul că profesorul Manolescu a întemeiat Societatea Studenților în Medicină din București, a fost profesor universitar la Facultatea de Medicină București, a înființat propria metodă de tratament a trahomului – „metoda Manolescu” și a avut contribuții inclusiv în dezvoltarea unor tehnici specifice de tratament în cataractă. Pe lângă activitatea intensă din domeniul medical, acest personaj fascinant a promovat educația sanitară și igiena, înființând sute de infirmerii rurale. Una din dorințele sale a fost construcția unui palat administrativ la Roman, idee ce a devenit realitate, fiind sponsorizată din fondurile lăsate prin testamentul acestuia. Prin multitudinea de activități realizate în timpul vieții, profesorul Manolescu rămâne un nume gravat în filele istoriei medicinii și un punct de referință pentru orice oftalmolog și medic ce dorește să își depășească limitele.
     Reuniunea Anuală a Oftalmologilor s-a încheiat cu discursul prof. dr. Dorin Chiseliță, care a subliniat importanța existenței unor astfel de manifestări științifice pentru formarea profesională temeinică a unui viitor oftalmolog. Înconjurat de medici și rezidenți la formarea cărora contribuie și constituie un punct de reper, profesorul Chiseliță a menționat că este un mare câștigător. La astfel de conferințe „învățăm foarte multe, aflăm lucruri noi, împărtășim opinii”, iar „interesul a fost să dăm o notă generală și nu să devenim extrem de exhaustivi cu zone foarte înguste ale patologiilor oculare”. De asemenea, a menționat importanța echipei care a stat la baza organizării acestui congres, echipă ce a oferit permanent publicului respect și prietenie, generos răsplătite de încrederea și aprecierea acestuia.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC