Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

Alimentație pentru o viață sănătoasă

Viața Medicală
Stud. Alexandra MIHAI marţi, 12 decembrie 2017

     Efectele unei alimentații dezechilibrate asupra sănătății și alte teme legate de relația nutriție-sănătate au fost abordate în cadrul conferinței „Sănătate prin alimentație”, desfășurată recent la București. Evenimentul aflat la a șaptea ediție a reunit profesioniști din domeniul sănătății și nutriției și a adus în lumină implicațiile alimentației într-o serie de afecțiuni cronice netransmisibile, în care componenta comportamentală reprezintă un factor de risc important. Au fost dezbătute subiecte precum actualități și controverse în nutriție, rolul alimentației în patologia cardiovasculară, metabolică, respectiv renală, alergiile alimentare, alimentația antioxidantă, nutriția și tulburările de somn, dieta alimentară și guta etc.

 

Micro- și macronutrienții în bolile cardiovasculare

 

     Șapte din zece vizite medicale sunt cauzate de alimentația dezechilibrată, arată Organizația mondială a sănătății (OMS). Unul dintre factorii de risc în ceea ce privește bolile cronice netransmisibile îl reprezintă obiceiurile nesănătoase în alimentație, cu impact atât legat de incidență, cât și raportat la mortalitatea asociată. Sesiunea care a deschis conferința a avut în centru studiul „PURE” (Prospective Urban and Rural Epidemiological Study), al cărui scop a vizat stabilirea impactului dietei asupra mortalității și bolilor cardiovasculare, atât în țările cu o economie bună, cât și în cele subdezvoltate, unde alimentația rămâne o problemă. „Povestea acestui studiu a suscitat foarte multe discuții în rândul nutriționiștilor, dar și în rândul cardiologilor. A pornit de la ideea că fiecare populație are anumite caracteristici care se impregnează pe comunitate, care mai departe influențează fiecare familie. Membrii acestei familii vor adopta un anumit stil de viață, care la rândul său va influența niște biomarkeri răspunzători de declanșarea patologiei cardiovasculare”, afirmă prof. dr. Gabriela Roman. Principalele obiective au fost relația dintre diverși factori de mediu, prevalența lor și implicațiile în patologie. Pentru colectarea informațiilor s-au aplicat metode de screening, s-au efectuat recoltări de sânge, analize EKG periodice, spirometrie, determinarea tensiunii arteriale și a factorilor antropometrici. De asemenea, s-a analizat care este implicația fiecărui macro- și micronutrient în dezvoltarea și progresia bolilor cardiovasculare. Unul dintre rezultate a relevat faptul că în zonele slab dezvoltate patologia cardiovasculară este mai mare, deși factorii de risc nu sunt foarte dezvoltați. Explicația este că în aceste țări controlul per total și accesul persoanelor la tratament este mult mai redus.

 

ApoB/ApoA1 în loc de LDL/HDL

 

     Mult timp s-a crezut că reducerea consumului total de grăsimi și a acizilor grași saturați, prin înlocuirea lor cu carbohidrați și grăsimi nesaturate, va scădea nivelul de LDL colesterol și odată cu acesta și riscul evenimentelor cardiovasculare. Conf. dr. Cornelia Bala subliniază în lucrarea „Studiul PURE – lipide și hipertensiune” nevoia rectificării ghidurilor terapeutice. Dacă ne uităm la ordinea recomandărilor, pe primul loc este reducerea grăsimilor trans, iar pe locul doi reducerea aportului de grăsimi saturate. Ultima recomandare este reducerea grăsimilor saturate prin înlocuirea lor cu grăsimi mono- sau polinesaturate, cu un nivel de evidență mai redus. Tot studiul PURE spune că grăsimile pot avea un efect benefic asupra sănătății persoanelor pentru care carbohidrații reprezintă peste 60% din aportul energetic zilnic. Concluzia a fost că ceea ce poate oferi, de fapt, informații relevante asupra posibilelor afecțiuni cardiovasculare este raportul proteinelor ApoB/ApoA1, datorită faptului că specificitatea și sensibilitatea sunt mai mari decât în cazul raportului LDL/HDL, iar un raport subunitar ar fi protector.

 

Nu doar alimentația, ci și forma de servire contează

 

     Cei implicați în cercetare au căutat date referitoare și la consumul de fructe, vegetale și leguminoase, disponibile încă din 1960, deci date care acopereau 57 de ani de cercetări. Au fost găsite numeroase studii prospective și de cohortă, dar majoritatea erau desfășurate în țări cu bază material bună. Obiectivul acestei părți a studiului, prezentată de dr. Anca Crăciun, a fost demonstrarea impactului consumului de fructe, vegetale și leguminoase asupra evenimentelor cardiovasculare și mortalității. Din 18 țări aflate în șapte regiuni geografice diferite s-au adunat informații despre modul de consum al alimentelor. Forma de servire este importantă, întrucât poate modifica efectul asupra organismului – cum se întâmplă, de exemplu, cu legumele gătite. Cei care consumă mai multe vegetale sunt din mediul urban, ceea ce este puțin surprinzător. Sunt persoane educate și absolvenți de liceu, sunt nefumători, fac mai multă activitate fizică și consumă mai multă carne și mai puține cereale, ceea ce ne duce cu gândul la faptul că și veniturile acestor persoane diferă. În ceea ce privește consumul de fructe, beneficiul apare de la consumul a două porții pe zi. Pentru a scădea mortalitatea de cauză cardiovasculară sau chiar non-cardiovasculară, beneficiul începe chiar de la o porție de fructe pe zi, demonstrând o scădere cu 11% a bolii cardiovasculare majore. În ceea ce îi privește pe fumători sau diabetici, consumul celor menționate nu ar oferi o protecție semnificativă față de evenimentele fatale. Leguminoasele au avut rezultate bune pentru reducerea mortalității de toate cauzele.
     Acesta a fost un studiu de amploare, care a atras comentarii și întrebări. Prof. dr. Nicolae Hâncu a menționat că, deși este un studiu fără precedent în investigațiile nutriționale, aplicat în multe țări care până acum nu erau investigate, sunt câteva obiecții. Prima ar fi că nu există o analiză diferențiată a tipurilor de glucide, hidrați de carbon rafinați ori complecși (care sunt total distincți din punctul de vedere al aportului). Un alt lucru care ar scădea mult din interpretarea studiului este limitarea cuantificării acizilor grași trans, aceștia fiind cei mai aterogeni din toată alimentația noastră. „Studiul este observațional, nu intervențional. Trebuie să fie neapărat un studiu randomizat controlat!”, afirmă dr. Hâncu.

 

Dieta DASH și ce sunt alergiile alimentare

 

     ,,Prin schimbarea stilului de viață putem reduce riscul evenimentelor cardiovasculare’’, afirmă prof. dr. Florin Mitu. Întotdeauna când se discută despre tratament trebuie să se înceapă cu schimbarea stilului de viață. Există multe modele de dietă, însă cea mai studiată este cea de tip mediteranean. PREDIMED, unul dintre ultimele studii, argumentează încă o dată rolul dietei mediteraneene în prevenția primară. Rezultatele observate după cinci ani de urmărire arată o reducere cu 30% a riscului de evenimente cardiovasculare majore la cei cu alimentație suplimentată cu dietă mediteraneană. O altă dietă importantă este cea de tip DASH, care nu se referă doar la restricția de sare. Reduce rata excreției de albumină, deci este importantă pentru pacienții cu risc (nefropatie). O aderență mai bună la această dietă scade incidența insuficienței cardiace și reduce cu 16% mortalitatea. La pacienții hipertensivi, care au insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată, există și o ameliorare a funcției ventriculare.
     Ce este, de fapt, alergia alimentară am aflat de la prof. dr. Maria Moța: „Un fenomen în care reacțiile adverse apar la anumite alimente, proteine sau alte substanțe chimice și care sunt datorate unor fenomene imune induse de alergeni alimentari”. Deși afectează global organismul, manifestările apar de obicei la nivel cutanat, gastrointestinal, respirator, cardiac sau la nivelul sistemului nervos, iar la unele persoane pot apărea reacții ce pun viața în pericol, cum ar fi reacțiile anafilactice. Deși sunt raportați până la ora actuală peste 170 de alergeni, cei care dau 90% dintre alergii provin din oul de găină, lapte, alune, arahide, anumite sortimente de pește sau crustacee, soia și grâu. Este necesar ca produsele alimentare să fie etichetate corespunzător cu o mențiune specială pentru alergeni. Japonia este țara care a făcut cele mai multe studii asupra acestui subiect. Rezultatele studiilor lor spun că prevalența și incidența alergiilor alimentare a crescut mult în ultimii 10–20 de ani: 10% dintre sugari, 13,5% dintre copiii tineri, 4,5% dintre cei care merg la școală și nu au date legate de adulți. Americanii raportează și ei pe grupe de vârstă și concluzionează că în America sunt în jur de 12 milioane de persoane alergice. La majoritatea indivizilor, alergiile apar în primii doi ani de viață, însă nu este exclus să apară mai târziu. Diagnosticul de alergie se pune în primul rând prin anamneză.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC