La inițiativa Federației mondiale de neurologie (World Federation of Neurology – WFN ), pentru al cincilea an consecutiv, la 22 iulie se va sărbători Ziua mondială a creierului. Tema aleasă pentru acest an este „Aer curat pentru sănătatea creierului”. Federația mondială de neurologie a fost fondată la 22 iulie 1957, ea reprezentând o asociație a societăților de naționale de neurologie de pe toate continentele, Societatea de Neurologie din România (SNR) fiind una din cele 121 de societăți membre.
Președintele grupului de specialiști care a inițiat proiectul din acest an este profesorul Mohammad Wasay (Spitalul Universitar Aga Khan din Karachi, Pakistan), președintele Societății de neurologie din Pakistan. El afirmă că 90% din populația Terrei este expusă unui aer mai mult sau mai puțin poluat (poluarea maximă fiind întâlnită în sudul și estul Asiei) și că ultimele estimări arată că nouă milioane de oameni decedează în fiecare an din cauza poluării. De aceea, și-a propus inițierea unor activități științifice care, sprijinite și de alte organizații internaționale, cum ar fi Organizația mondială a sănătății (OMS), sau naționale (societățile naționale de neurologie, mass-media etc.) să aducă în atenția publicului și să demonstreze efectele nocive ale poluării în general și asupra sistemului nervos central, respectiv asupra sănătății creierului, în mod special. Profesorul Mohammad Wasay, în numele său personal, dar și al Federației mondiale de neurologie, al cărui membru marcant este, dorește să tragă un semnal de alarmă privind eforturile susținute și conjugate pe care locuitorii planetei Pământ ar trebui să le facă în scopul diminuării poluării, prin intervenții active și în cunoștință de cauză.
Studiul „Global Burden of Disease”, desfășurat în 180 de țări în intervalul 1990–2013, a evaluat efectele poluării atmosferice și a constatat că, pe lângă afecțiunile tractului respirator superior, a celor pulmonare și a diferitelor forme de cancer (efecte în general cunoscute de publicul larg), se produc și evenimente negative neurologice. Acestea se instalează încă din viața intrauterină prin afectarea dezvoltării creierului și apoi postnatal prin declanșarea unor boli neuroinflamatorii sau neurodegenerative.
Poluarea atmosferică este considerată un factor de risc de mare îngrijorare și impact, fiind incriminată în 30% din cazurile de accidente vasculare cerebrale. Ea se adaugă celorlalți factori de risc vascular și are un impact mai mare în cazul pacienților care au mai prezentat minimum un accident vascular în antecedente. Accidentul vascular cerebral este considerat principala cauză de handicap motor, a doua cauză de deces la persoanele cu vârsta peste 60 de ani, una din primele cauze de spitalizare și un important factor de risc pentru apariția demenței.
Studii efectuate de UNICEF arată că 121 de milioane de copii mici trăiesc în zone unde poluarea depășește limitele admise internațional. Coroborate cu studiul efectuat de Brad Jones, publicat în decembrie 2017 în „Earth and Energy”, datele arată că, deși efectele poluării atmosferice asupra embrionului și fătului nu conduc inevitabil la decesul acestuia, ele au un impact major asupra creierului în fazele inițiale de dezvoltare, continuând și în viața adultă. În viața intrauterină și apoi după naștere, în primele 1.000 de zile de viață, în mod fiziologic se produc conexiunile neuronale și apar rețelele neuronale care ulterior vor îndeplini funcțiile superioare ale creierului. Afectarea substanței albe a creierului (în special a celei din emisfera cerebrală stângă, conform teoriilor lui B.S. Peterson și ale colaboratorilor săi) și, implicit, a rețelelor neuronale, influența negativă asupra transmisiei glutamatergice și antrenarea celulelor gliale pentru eliminarea neurotoxicelor afectează neuroplasticitatea.
Substanțele poluante din aerul atmosferic, cum ar fi hidrocarburile aromatice policiclice, care străbat placenta, sau magnetita, care pătrunde prin nervul olfactiv și străbate mucoasa intestinală, ajungând apoi la creier, pot determina anomalii ale creierului manifestate prin scăderea IQ-ului verbal și nonverbal, scăderea memoriei și a vitezei de reacție la testele de inteligență, anxietate, depresie, tulburări comportamentale, probleme de exteriorizare, deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD).
Studii imagistice funcționale de rezonanță magnetică au evidențiat leziuni în special la nivelul substanței albe a lobilor frontali (predominant în emisfera stângă), în ariile prefrontale dorsale, dar și la nivel parietal și temporal. În ultimii 20 de ani, studiile au arătat că lezarea și străbaterea barierei hematoencefalice de către poluanții atmosferici pot conduce la apariția unor boli neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer sau boala Parkinson (mangan, substanțe organofosforice). Scleroza multiplă este o boală în care cercetările recente asupra etiopatogeniei sugerează distrucția barierei hematoencefalice, apariția și creșterea producției radicalilor liberi, inducția unor cascade inflamatorii și oxidative cu afectare imunologică, generarea disfuncției mitocondriale sau a deficitului de vitamina D, toate acestea putând fi consecința efectului substanțelor poluante prezente în aerul atmosferic.
Factorii care influențează negativ calitatea aerului și sănătatea pacienților pot fi naturali sau produși de om. Expunerea la noxe poate fi profesională (compuși chimici artificiali sau naturali din industrie cu contaminarea aerului, dar și a apelor de suprafață, expunerea la chimioterapii și metaboliți a personalului medical, dioxid de carbon și metan, produse toxice rezultate din deșeuri organice, pesticide folosite în agricultură, produse biologice rezultate din creșterea animalelor, polen, germeni, toxine, producerea energiei electrice folosind cărbune sau ulei), dar și neprofesională (erupții vulcanice, incendii masive, prezența hidrocarburilor aromatice policiclice produse prin arderea combustibililor fosili sau frecvent întâlniți în traficul intens al mijloacelor de transport care folosesc gaz, motorină, kerosen, aparatele de încălzire/răcire a aerului în spațiile de locuit, fumatul, utilizarea sobelor cu gaz sau ulei, plantarea unor arbori ce eliberează substanțe nocive și distrugerea pădurilor).
    Pentru a avea copii și adulți cu creiere sănătoase este nevoie de aer curat. Pentru aceasta se impune o intervenție rapidă de limitare a acestor noxe, înlocuirea surselor clasice de energie cu energie verde, dezvoltarea proiectelor de reîmpădurire a zonelor defrișate, reciclarea deșeurilor, protecția personalului care lucrează în medii cu potențial toxic, protecția femeilor gravide și a copiilor mici, precum și o educație medicală mai susținută și o creștere a responsabilității fiecăruia dintre noi față de planeta Pământ, locuitorii acesteia și creierele lor.