Situarea pacientului în centrul sistemului medical este un concept
tot mai des auzit în cadrul manifestărilor științifice. Deși aceasta este greu de
realizat în condițiile României de azi, conceptul presupune o infrastructură specială,
dar și echipe formate din multiple specialități. În general, pacientul are o patologie
complexă și este nevoie ca într-un timp cât se poate de scurt echipa medicală să
stabilească cea mai potrivită strategie.
Pornind de la acest principiu, Clubul Regal al Medicilor a organizat
congresul de anul acesta cu lucrări din zeci de specialități medicale, structurate
în douăsprezece sesiuni tematice: obstetrică-ginecologie, chirurgie, pediatrie,
patologia sânului, ORL, neonatologie, gastroenterologie, oftalmologie, medicină
de laborator, chirurgie toracică, neuroștiințe. Au participat peste 600 de medici
din specialitățile menționate, dar și 149 de lectori din țară și străinătate: SUA,
Austria și Republica Moldova. Congresul a fost precedat de două cursuri – unul despre
explorarea imagistică a cancerului mamar, iar celălalt despre somnologia pediatrică.
Teoria și practica, mână
în mână
O sesiune extrem de antrenantă a fost cea de ORL, lectorii prezentând
lucrări care au reflectat activitatea din cabinetul fiecăruia dintre ei: „Nu sunt
cazuri din literatură, nu sunt împrumuturi de la alte prezentări din lumea largă,
ci cazuri clinice rezolvate la «Regina Maria»”, spunea dr. Dana Safta, medic ORL
și moderatoare a sesiunii.
Somnologia pediatrică a suscitat de asemenea un interes deosebit,
moderatoarea acestei sesiuni fiind dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru. Pentru
această sesiune au sosit, din străinătate, prof. dr. Narong Simakajornboon, directorul
Centrului de somnologie pediatrică din Cincinnati – unul din primele trei spitale
de pediatrie din SUA – și conf. dr. Hemant Sawnani, specialist în boli neuromusculare
în cadrul aceluiași centru.
De asemenea, au fost prezenți și medici din Chișinău: dr. Olga Cârstea,
medic pediatru și secretar al Societății de Pediatrie din Moldova, care a vorbit
despre bolile rare în Republica Moldova și dr. Nadejda Lupușor, care a vorbit despre
ameliorarea neurotroficității în accidentele vasculare cerebrale la copii. Este
deja a doua prezență a medicilor din Republica Moldova la acest congres.
Lucrările prezentate în cadrul sesiunii de chirurgie toracică au
avut ca punct comun chirurgia minim invazivă. Este o zonă care în România se dezvoltă
de ceva timp, dar se pare că nu îndeajuns de bine, motiv pentru care participanții
la această sesiune consideră că ar trebui apăsată ceva mai tare accelerația, pentru
o dezvoltare ceva mai agresivă a acestui segment: „Avem profesioniști care să facă
acest lucru, avem echipamentele necesare, trebuie să avem puțin mai mult curaj în
a aduce în fața pacienților noștri această alternativă care este nu doar foarte
modernă, ci și o opțiune terapeutică potrivită pentru foarte multe situații”, spune
conf. dr. Dan Ioan Ulmeanu, președintele Clubului Regal al Medicilor. Printre lucrările
prezentate s-au regăsit: Rolul echipei multidisciplinare în chirurgia toracică (dr.
Radu Stoica); Chirurgia toracică minim invazivă – Simpatectomie pentru hiperhidroză
(dr. Vasile Popa); Chirurgia video asistată toracică – Posibilități și perspective
(conf. dr. Dan Ulmeanu).
În aceeași notă s-a desfășurat și sesiunea despre endometrioză –
o patologie aflată la intersecția mai multor specialități: chirurgie, ginecologie,
imagistică, anatomie patologică, la nevoie urologie și, în cazuri limită, chirurgie
vasculară. S-a vorbit despre locul ginecologului în rezecțiile complexe din endometrioza
profundă pelvină, reacțiile recto-sigmoidiene în endometrioza profundă, aspectele
imagistice în diagnosticul acestei boli.
Paternalismul în medicină,
o soluție?
În cadrul sesiunii de obstetrică-ginecologie au fost prezentate date
noi despre ceea ce se poate face în cazul sarcinii cu citomegalovirus, despre intervențiile
intrauterine cu valvuloplastie în stenoza aortică și stenoza pulmonară și despre
pacemakeri fetali montați intrauterin pentru blocada ventriculară. Conceptul internațional
este că fătul este un pacient separat. El nu face parte din mamă, deci trebuie tratat
separat, spune dr. Hadi Rahimian, medic primar obstetrică-ginecologie.
Prof. dr. Victoria Aramă, medic primar boli infecțioase, a vorbit
despre managementul infecțiilor materno-fetale: „Consultațiile pe care le acord
sunt cu precădere pentru gravidele cu diverse infecții în sarcină și cred că aceasta
este o temă de mare interes”. Au mai fost lucrări despre modalitățile de tratament
chirurgical în sindromul Rokitanski, schimbarea de paradigmă în screeningul cancerului
de col uterin, diagnosticul leziunilor preneoplazice cervicale și vulnerabilitatea
emoțională a femeii însărcinate.
Discuții prelungite au fost despre răspunderea juridică a medicului
pentru actul medical pe care îl face: „Din nefericire, la noi continuă situația
în care există o anumită atitudine – chiar politică – de blamare a medicului, ceea
ce face ca imaginea acestuia să fie în cădere liberă”, arată conf. dr. Alexandru
Florin Anca, șeful Secției obstetrică-ginecologie I a Spitalului Universitar de
Urgență București. El spune că s-a ajuns la aceasta și din lipsa unor legi și organisme
care să trieze reclamațiile împotriva medicilor, iar „domeniul cel mai sensibil
este cel al obstetricii. Femeia vine la spital nu pentru că este bolnavă; ea știe
că este sănătoasă și trebuie să plece sănătoasă și cu un copil sănătos”.
Ce se întâmplă însă atunci când există anumite modificări ce arată
că pe parcursul nașterii ar putea să apară complicații? Variantele, potrivit medicului,
sunt fie operație de cezariană înainte de începerea nașterii, fie continuarea procesului
de naștere pe cale vaginală, iar dacă apare vreo complicație, efectuarea unei cezariene
de urgență. Dar cezariana de urgență înseamnă potențiale riscuri pentru mamă și/sau
făt: „Nu este mai corect ca în cazurile pe care eu le identific ca potențial periculoase
să îi propun și chiar să îi recomand medical mamei să facem direct operația, chiar
dacă ea înclină către o încercare de naștere pe cale vaginală?”.
Conform legilor din prezent, medicul are obligația de a-l informa
pe pacient, iar acesta din urmă de a decide – se numește consimțământ informat.
Dacă însă lucrurile nu merg bine, „pacientul o să spună că el a ales așa, dar nu
este medic. Și tot tu, doctore, ești de vină. Este falsă părerea medicului că dacă
îl lasă pe pacient să aleagă, va fi la adăpost”. Mai potrivită ar fi întoarcerea
la atitudinea paternalistă în medicină, în care medicul să îi spună pacientului
„facem așa, acestea sunt motivele” și să îi explice riscurile de a ajunge la eventuale
complicații, spune lectorul.
Mai este un lucru foarte important, spune dr. Anca: „Actul medical
este ca un contract între medic și pacient. Nicăieri în actul acesta nu scrie că
rezultatul va fi absolut bun, ci că vom face tot posibilul pentru a-i ameliora starea
de sănătate, pentru a-l vindeca, dar în niciun caz nu putem garanta că îl vindecăm.
Nu putem să garantăm că nu o să apară vreo complicație”.
Noutăți terapeutice în cancerul mamar
Sesiunea de chirurgie oncologică moderată de prof. dr. Alexandru
Blidaru s-a referit, cu precădere, la afecțiunile mamare. Au participat aici medici
de diferite specialități – chirurgi, ginecologi, anatomopatologi, oncologi medicali,
radioterapeuți, imagiști. „Este o patologie care are nevoie de o echipă multidisciplinară
pentru diagnostic și tratament”, spune prof. dr. Alexandru Blidaru.
Au fost discutate subiecte precum: folosirea pe scară largă a ganglionului
santinelă, înțelegerea identificării și biopsiei ganglionului santinelă în cancerul
mamar, înțelegerea în amănunt a tehnicii care trebuie efectuată, a indicațiilor,
dar și a limitelor. Apoi au fost discuții legate de chirurgia oncoplastică, rolul
anatomopatologului, durerile sânilor (mastodinie) cu care femeile se prezintă de
foarte multe ori la medic. S-a vorbit despre cauzele acestor dureri, tratamentul
lor și ce se poate face pentru aceste cazuri, noutăți privind diagnosticul afecțiunilor
mamare de tot felul și, nu în ultimul rând, progresele făcute de chirurgia cancerului
mamar în ultima perioadă. Dintre acestea: evitarea pe cât posibil a mastectomiei
și efectuarea operațiilor care conservă sânul, îl reconstruiesc, îl micșorează sau
îl modifică, în același timp operator.
În patologia sânului, au apărut noutăți legate de tratamentul cancerelor
de sân triplu negative și Her pozitive. Dr. Cristian Gal, medic oncolog, referindu-se
la cancerele triplu negative, a vorbit despre introducerea tratamentelor noi și
a sărurilor de platină triplu negative pentru mutațiile BRCA.
S-a mai vorbit, în cadrul acestei sesiuni, despre blocanții androgenici,
aflați încă în studiu, dar cu rezultate promițătoare pentru anumite forme de cancer
triplu negativ și despre concepte noi de a obține un răspuns patologic complet,
astfel încât supraviețuirea pacientului cu aceste forme agresive de cancer să fie
cât mai bună.
Dr. Cristian Bordea, medic primar specializat pe chirurgie oncologică
a prezentat o lucrare despre leziunile mamare infraclinice rezultate în urma unor
programe de screening pentru cancerul glandei mamare. Sunt leziuni de mici dimensiuni
care, tratate, reduc foarte mult mortalitatea prin cancer al sânului. „Prevenția
acestor leziuni constă mai degrabă în depistarea lor precoce, astfel încât, în unele
din cazurile mai puțin avansate, să obținem în final rezultate mult mai bune pentru
pacient”, a explicat doctorul Bordea.
Bolile inflamatorii intestinale
Sesiunea de gastroenterologie a venit cu o serie de contribuții importante
în ceea ce privește alternativele la colonoscopie, imagistica modernă, endoscopia
și terapia endoscopică. „Ceea ce am observat, și mă bucură, este că tineretul începe
să se impună din ce în ce mai mult”, spune dr. Andrei Haidar, medic primar gastroenterolog.
Bolile inflamatorii intestinale rămân în continuare un subiect de
actualitate din toate punctele de vedere, pentru toate specialitățile care le abordează.
Una dintre secțiunile acestei sesiuni a abordat multidisciplinar tratarea acestor
boli, secțiunea fiind moderată de dr. Ioana Panazan, medic gastroenterolog, specialist
în boli interne. Tot bolile intestinale au fost abordate și în secțiunea moderată
de dr. Simona Grigoruță, medic primar gastroenterologie, însă de data aceasta s-a
insistat pe îmbunătățirea managementului acestor boli: „Bolile inflamatorii afectează
foarte mult tinerii. Cazurile care ajung la noi sunt adevărate provocări terapeutice”,
a spus doctorița Grigoruță.
Acest subiect este unul de actualitate și tinde către standarde care
să uniformizeze îngrijirea acestor pacienți în Europa și către crearea unei echipe
multidisciplinare și implementarea unor standarde de îngrijire pentru ei. „Am încercat
să arăt cum ne străduim să aplicăm aceste criterii și să le organizăm într-un centru
privat, poate nu cu un volum de pacienți asemeni spitalelor de stat, dar cu adresabilitate
foarte mare. Am făcut referire la progresele pe care le-am realizat în ultimii ani”,
a conchis Simona Grigoruță.
Telemedicina în epilepsie
Tema sesiunii de neuroștiințe din acest an, moderată de dr. Bogdan
Florea (Cluj-Napoca), a fost epilepsia. Discuțiile purtate au vizat modalitățile
de înlăturare a erorilor de diagnosticare a epilepsiei, pentru a nu rata cazurile
reale de boală și a evita situațiile în care pacientul nu are epilepsie, dar are
un diagnostic fals pozitiv, iar medicația administrată îi este inutilă.
Bogdan Florea spune că se estimează că aproximativ 400.000 de români
ar avea o formă sau alta de epilepsie, dar nu se cunosc decât 130.000 de cazuri.
Ce se poate face pentru un control mai bun al acestei boli? Noi putem acționa pe
poarta de intrare, spune Bogdan Florea: „În fiecare an intră 4.000 de bolnavi și
alți 4.000 pleacă. Pe acești 4.000 de bolnavi care intră în grupul pacienților cu
epilepsie îi putem pune pe direcția bună: diagnostic de prezumție, de certitudine,
diferențial, protocol, IRM, testare genetică, EEG, tratament. Anul acesta câștigăm
4.000 de oameni, anul viitor la fel, și tot așa. Cei nou intrați pot fi puși pe
șine, la ei trebuie să lucrăm!”. El spune că și în țara noastră se creionează și
se structurează un protocol articulat de abordare a pacientului cu epilepsie, de
monitorizare și tratament.
În urmă cu un an a fost implementat un proiect de telemedicină în
epilepsie, cu o rețea deja formată din șase cabinete de epilepsie și monitorizare
EEG, instalate în Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu, Suceava, Bacău și Craiova și un server
prin care sunt conectate. Proiectul a fost inițiat de dr. Bogdan Florea și profesorul
Florin Amzica, de la Universitatea Montreal din Canada: „Dorința noastră este ca
în fiecare an să se dezvolte această rețea cu minimum unul sau chiar două aparate
video EEG”.
Aparatura, achiziționată prin campanii de strângere de fonduri, este
oferită cu contract de comodat medicilor care doresc să se implice în lupta cu epilepsia,
dar numai după ce parcurg un proces de evaluare și absolvă un curs de pregătire:
„De obicei sunt medici tineri, vorbitori de una-două limbi străine, care s-au angajat
că vin o dată pe an la curs și fac eforturi să trimită asistentele din cabinet la
curs de două ori pe an, trei ani consecutiv și care au disponibilitatea ca la 10%
din pacienții pe care îi consultă să ofere acest serviciu gratuit sau aproape gratuit”.
Nu contează că sunt de la stat sau din privat: „Am încercat să facem acest lucru
în unitățile de stat, dar nu am fost convinși de angajamentul acestor oameni, motiv
pentru care am fost practic obligați să ne reorientam către structuri private”,
spune Bogdan Florea. Toate cabinetele implicate în acest moment în proiect sunt
structuri private.
Datele colectate sunt anonimizate și pot fi vizualizate, fără a se
aduce atingere datelor private ale pacientului, transferul lor făcându-se „extrem
de securizat, între computerele din rețea”. Ele pot fi folosite și în scop educativ,
spune medicul clujean, prin crearea unei baze de date cu acești pacienți – cu simptomele
lor, tratamentele aplicate și evoluția bolii, „din care să învățăm cu toții, pentru
că obiceiurile sunt diferite acum în România – avem locuri unde se lucrează impecabil,
dar epilepsia nu se face doar la București, Cluj sau Iași”. Trebuie înțeles însă
un lucru: telemedicina nu înlocuiește actul medical, ci optimizează timpul acestor
pacienți și al medicilor.
