Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  REUNIUNI  »  Congrese

Abordarea multidisciplinară și telemedicina: zonele fierbinți ale următorilor ani

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE marţi, 12 decembrie 2017
     Situarea pacientului în centrul sistemului medical este un concept tot mai des auzit în cadrul manifestărilor științifice. Deși aceasta este greu de realizat în condițiile României de azi, conceptul presupune o infrastructură specială, dar și echipe formate din multiple specialități. În general, pacientul are o patologie complexă și este nevoie ca într-un timp cât se poate de scurt echipa medicală să stabilească cea mai potrivită strategie.
     Pornind de la acest principiu, Clubul Regal al Medicilor a organizat congresul de anul acesta cu lucrări din zeci de specialități medicale, structurate în douăsprezece sesiuni tematice: obstetrică-ginecologie, chirurgie, pediatrie, patologia sânului, ORL, neonatologie, gastroenterologie, oftalmologie, medicină de laborator, chirurgie toracică, neuroștiințe. Au participat peste 600 de medici din specialitățile menționate, dar și 149 de lectori din țară și străinătate: SUA, Austria și Republica Moldova. Congresul a fost precedat de două cursuri – unul despre explorarea imagistică a cancerului mamar, iar celălalt despre somnologia pediatrică.

 

Teoria și practica, mână în mână

 

     O sesiune extrem de antrenantă a fost cea de ORL, lectorii prezentând lucrări care au reflectat activitatea din cabinetul fiecăruia dintre ei: „Nu sunt cazuri din literatură, nu sunt împrumuturi de la alte prezentări din lumea largă, ci cazuri clinice rezolvate la «Regina Maria»”, spunea dr. Dana Safta, medic ORL și moderatoare a sesiunii.
     Somnologia pediatrică a suscitat de asemenea un interes deosebit, moderatoarea acestei sesiuni fiind dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru. Pentru această sesiune au sosit, din străinătate, prof. dr. Narong Simakajornboon, directorul Centrului de somnologie pediatrică din Cincinnati – unul din primele trei spitale de pediatrie din SUA – și conf. dr. Hemant Sawnani, specialist în boli neuromusculare în cadrul aceluiași centru.
     De asemenea, au fost prezenți și medici din Chișinău: dr. Olga Cârstea, medic pediatru și secretar al Societății de Pediatrie din Moldova, care a vorbit despre bolile rare în Republica Moldova și dr. Nadejda Lupușor, care a vorbit despre ameliorarea neurotroficității în accidentele vasculare cerebrale la copii. Este deja a doua prezență a medicilor din Republica Moldova la acest congres.
     Lucrările prezentate în cadrul sesiunii de chirurgie toracică au avut ca punct comun chirurgia minim invazivă. Este o zonă care în România se dezvoltă de ceva timp, dar se pare că nu îndeajuns de bine, motiv pentru care parti­cipanții la această sesiune consideră că ar trebui apăsată ceva mai tare accelerația, pentru o dezvoltare ceva mai agresivă a acestui segment: „Avem profesioniști care să facă acest lucru, avem echipamentele necesare, trebuie să avem puțin mai mult curaj în a aduce în fața pacienților noștri această alternativă care este nu doar foarte modernă, ci și o opțiune terapeutică potrivită pentru foarte multe situații”, spune conf. dr. Dan Ioan Ulmeanu, președintele Clubului Regal al Medicilor. Printre lucrările prezentate s-au regăsit: Rolul echipei multidisciplinare în chirurgia toracică (dr. Radu Stoica); Chirurgia toracică minim invazivă – Simpatectomie pentru hiperhidroză (dr. Vasile Popa); Chirurgia video asistată toracică – Posibilități și perspective (conf. dr. Dan Ulmeanu).
     În aceeași notă s-a desfășurat și sesiunea despre endometrioză – o patologie aflată la intersecția mai multor specialități: chirurgie, ginecologie, imagistică, anatomie patologică, la nevoie urologie și, în cazuri limită, chirurgie vasculară. S-a vorbit despre locul ginecologului în rezecțiile complexe din endometrioza profundă pelvină, reacțiile recto-sigmoidiene în endometrioza profundă, aspectele imagistice în diagnosticul acestei boli.

 

Paternalismul în medicină, o soluție?

 

     În cadrul sesiunii de obstetrică-ginecologie au fost prezentate date noi despre ceea ce se poate face în cazul sarcinii cu citomegalovirus, despre intervențiile intrauterine cu valvuloplastie în stenoza aortică și stenoza pulmonară și despre pacemakeri fetali montați intrauterin pentru blocada ventriculară. Conceptul internațional este că fătul este un pacient separat. El nu face parte din mamă, deci trebuie tratat separat, spune dr. Hadi Rahimian, medic primar obstetrică-ginecologie.
     Prof. dr. Victoria Aramă, medic primar boli infecțioase, a vorbit despre managementul infecțiilor materno-fetale: „Consultațiile pe care le acord sunt cu precădere pentru gravidele cu diverse infecții în sarcină și cred că aceasta este o temă de mare interes”. Au mai fost lucrări despre modalitățile de tratament chirurgical în sindromul Rokitanski, schimbarea de paradigmă în screeningul cancerului de col uterin, diagnosticul leziunilor preneoplazice cervicale și vulnerabilitatea emoțională a femeii însărcinate.
     Discuții prelungite au fost despre răspunderea juridică a medicului pentru actul medical pe care îl face: „Din nefericire, la noi continuă situația în care există o anumită atitudine – chiar politică – de blamare a medicului, ceea ce face ca imaginea acestuia să fie în cădere liberă”, arată conf. dr. Alexandru Florin Anca, șeful Secției obstetrică-ginecologie I a Spitalului Universitar de Urgență București. El spune că s-a ajuns la aceasta și din lipsa unor legi și organisme care să trieze reclamațiile împotriva medicilor, iar „domeniul cel mai sensibil este cel al obstetricii. Femeia vine la spital nu pentru că este bolnavă; ea știe că este sănătoasă și trebuie să plece sănătoasă și cu un copil sănătos”.
     Ce se întâmplă însă atunci când există anumite modificări ce arată că pe parcursul nașterii ar putea să apară complicații? Variantele, potrivit medicului, sunt fie operație de cezariană înainte de începerea nașterii, fie continuarea procesului de naștere pe cale vaginală, iar dacă apare vreo complicație, efectuarea unei cezariene de urgență. Dar cezariana de urgență înseamnă potențiale riscuri pentru mamă și/sau făt: „Nu este mai corect ca în cazurile pe care eu le identific ca potențial periculoase să îi propun și chiar să îi recomand medical mamei să facem direct operația, chiar dacă ea înclină către o încercare de naștere pe cale vaginală?”.
     Conform legilor din prezent, medicul are obligația de a-l informa pe pacient, iar acesta din urmă de a decide – se numește consimțământ informat. Dacă însă lucrurile nu merg bine, „pacientul o să spună că el a ales așa, dar nu este medic. Și tot tu, doctore, ești de vină. Este falsă părerea medicului că dacă îl lasă pe pacient să aleagă, va fi la adăpost”. Mai potrivită ar fi întoarcerea la atitudinea paternalistă în medicină, în care medicul să îi spună pacientului „facem așa, acestea sunt motivele” și să îi explice riscurile de a ajunge la eventuale complicații, spune lectorul.
     Mai este un lucru foarte important, spune dr. Anca: „Actul medical este ca un contract între medic și pacient. Nicăieri în actul acesta nu scrie că rezultatul va fi absolut bun, ci că vom face tot posibilul pentru a-i ameliora starea de sănătate, pentru a-l vindeca, dar în niciun caz nu putem garanta că îl vindecăm. Nu putem să garantăm că nu o să apară vreo complicație”.

 

Noutăți terapeutice în cancerul mamar

 

     Sesiunea de chirurgie oncologică moderată de prof. dr. Alexandru Blidaru s-a referit, cu precădere, la afecțiunile mamare. Au participat aici medici de diferite specialități – chirurgi, ginecologi, anatomopatologi, oncologi medicali, radioterapeuți, imagiști. „Este o patologie care are nevoie de o echipă multidisciplinară pentru diagnostic și tratament”, spune prof. dr. Alexandru Blidaru.
     Au fost discutate subiecte precum: folosirea pe scară largă a ganglionului santinelă, înțelegerea identificării și biopsiei ganglionului santinelă în cancerul mamar, înțelegerea în amănunt a tehnicii care trebuie efectuată, a indicațiilor, dar și a limitelor. Apoi au fost discuții legate de chirurgia oncoplastică, rolul anatomopatologului, durerile sânilor (mastodinie) cu care femeile se prezintă de foarte multe ori la medic. S-a vorbit despre cauzele acestor dureri, tratamentul lor și ce se poate face pentru aceste cazuri, noutăți privind diagnosticul afecțiunilor mamare de tot felul și, nu în ultimul rând, progresele făcute de chirurgia cancerului mamar în ultima perioadă. Dintre acestea: evitarea pe cât posibil a mastectomiei și efectuarea operațiilor care conservă sânul, îl reconstruiesc, îl micșorează sau îl modifică, în același timp operator.
     În patologia sânului, au apărut noutăți legate de tratamentul cancerelor de sân triplu negative și Her pozitive. Dr. Cristian Gal, medic oncolog, referindu-se la cancerele triplu negative, a vorbit despre introducerea tratamentelor noi și a sărurilor de platină triplu negative pentru mutațiile BRCA.
     S-a mai vorbit, în cadrul acestei sesiuni, despre blocanții androgenici, aflați încă în studiu, dar cu rezultate promițătoare pentru anumite forme de cancer triplu negativ și despre concepte noi de a obține un răspuns patologic complet, astfel încât supraviețuirea pacientului cu aceste forme agresive de cancer să fie cât mai bună.
     Dr. Cristian Bordea, medic primar specializat pe chirurgie oncologică a prezentat o lucrare despre leziunile mamare infraclinice rezultate în urma unor programe de screening pentru cancerul glandei mamare. Sunt leziuni de mici dimensiuni care, tratate, reduc foarte mult mortalitatea prin cancer al sânului. „Prevenția acestor leziuni constă mai degrabă în depistarea lor precoce, astfel încât, în unele din cazurile mai puțin avansate, să obținem în final rezultate mult mai bune pentru pacient”, a explicat doctorul Bordea.

 

Bolile inflamatorii intestinale

 

     Sesiunea de gastroenterologie a venit cu o serie de contribuții importante în ceea ce privește alternativele la colonoscopie, imagistica modernă, endoscopia și terapia endoscopică. „Ceea ce am observat, și mă bucură, este că tineretul începe să se impună din ce în ce mai mult”, spune dr. Andrei Haidar, medic primar gastroenterolog.
     Bolile inflamatorii intestinale rămân în continuare un subiect de actualitate din toate punctele de vedere, pentru toate specialitățile care le abordează. Una dintre secțiunile acestei sesiuni a abordat multidisciplinar tratarea acestor boli, secțiunea fiind moderată de dr. Ioana Panazan, medic gastroenterolog, specialist în boli interne. Tot bolile intestinale au fost abordate și în secțiunea moderată de dr. Simona Grigoruță, medic primar gastroenterologie, însă de data aceasta s-a insistat pe îmbunătățirea managementului acestor boli: „Bolile inflamatorii afectează foarte mult tinerii. Cazurile care ajung la noi sunt adevărate provocări terapeutice”, a spus doctorița Grigoruță.
     Acest subiect este unul de actualitate și tinde către standarde care să uniformizeze îngrijirea acestor pacienți în Europa și către crearea unei echipe multidisciplinare și implementarea unor standarde de îngrijire pentru ei. „Am încercat să arăt cum ne străduim să aplicăm aceste criterii și să le organizăm într-un centru privat, poate nu cu un volum de pacienți asemeni spitalelor de stat, dar cu adresabilitate foarte mare. Am făcut referire la progresele pe care le-am realizat în ultimii ani”, a conchis Simona Grigoruță.

 

Telemedicina în epilepsie

 

     Tema sesiunii de neuroștiințe din acest an, moderată de dr. Bogdan Florea (Cluj-Napoca), a fost epilepsia. Discuțiile purtate au vizat modalitățile de înlăturare a erorilor de diagnosticare a epilepsiei, pentru a nu rata cazurile reale de boală și a evita situațiile în care pacientul nu are epilepsie, dar are un diagnostic fals pozitiv, iar medicația administrată îi este inutilă.
     Bogdan Florea spune că se estimează că aproximativ 400.000 de români ar avea o formă sau alta de epilepsie, dar nu se cunosc decât 130.000 de cazuri. Ce se poate face pentru un control mai bun al acestei boli? Noi putem acționa pe poarta de intrare, spune Bogdan Florea: „În fiecare an intră 4.000 de bolnavi și alți 4.000 pleacă. Pe acești 4.000 de bolnavi care intră în grupul pacienților cu epilepsie îi putem pune pe direcția bună: diagnostic de prezumție, de certitudine, diferențial, protocol, IRM, testare genetică, EEG, tratament. Anul acesta câștigăm 4.000 de oameni, anul viitor la fel, și tot așa. Cei nou intrați pot fi puși pe șine, la ei trebuie să lucrăm!”. El spune că și în țara noastră se creionează și se structurează un protocol articulat de abordare a pacientului cu epilepsie, de monitorizare și tratament.
     În urmă cu un an a fost implementat un proiect de telemedicină în epilepsie, cu o rețea deja formată din șase cabinete de epilepsie și monitorizare EEG, instalate în Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu, Suceava, Bacău și Craiova și un server prin care sunt conectate. Proiectul a fost inițiat de dr. Bogdan Florea și profesorul Florin Amzica, de la Universitatea Montreal din Canada: „Dorința noastră este ca în fiecare an să se dezvolte această rețea cu minimum unul sau chiar două aparate video EEG”.
     Aparatura, achiziționată prin campanii de strângere de fonduri, este oferită cu contract de comodat medicilor care doresc să se implice în lupta cu epilepsia, dar numai după ce parcurg un proces de evaluare și absolvă un curs de pregătire: „De obicei sunt medici tineri, vorbitori de una-două limbi străine, care s-au angajat că vin o dată pe an la curs și fac eforturi să trimită asistentele din cabinet la curs de două ori pe an, trei ani consecutiv și care au disponibilitatea ca la 10% din pacienții pe care îi consultă să ofere acest serviciu gratuit sau aproape gratuit”. Nu contează că sunt de la stat sau din privat: „Am încercat să facem acest lucru în unitățile de stat, dar nu am fost convinși de angajamentul acestor oameni, motiv pentru care am fost practic obligați să ne reorientam către structuri private”, spune Bogdan Florea. Toate cabinetele implicate în acest moment în proiect sunt structuri private.
     Datele colectate sunt anonimizate și pot fi vizualizate, fără a se aduce atingere datelor private ale pacientului, transferul lor făcându-se „extrem de securizat, între computerele din rețea”. Ele pot fi folosite și în scop educativ, spune medicul clujean, prin crearea unei baze de date cu acești pacienți – cu simptomele lor, tratamentele aplicate și evoluția bolii, „din care să învățăm cu toții, pentru că obiceiurile sunt diferite acum în România – avem locuri unde se lucrează impecabil, dar epilepsia nu se face doar la București, Cluj sau Iași”. Trebuie înțeles însă un lucru: telemedicina nu înlocuiește actul medical, ci optimizează timpul acestor pacienți și al medicilor.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC