Structura. Începând de la 1 ianuarie 2016,
programul de rezidenţiat ar urma să se desfăşoare în două etape, şi nu într-una
singură, cum se întâmplă acum. Prima etapă, cu durata de doi ani, va fi de
„trunchi comun“, stabilit pentru specialităţi înrudite ale domeniului medicină;
a doua etapă va avea o durată de unu-patru ani, în funcţie de specialitate, şi
va continua formarea într-una din specialităţile care alcătuiesc subdomeniul
corespunzător programului de trunchi comun efectuat în prima etapă. Atât
trunchiurile comune (stagii, curriculă, durată), cât şi specialităţile etapei a
doua se stabilesc de MS în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior
acreditate şi Colegiul Medicilor şi se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii
şi al ministrului educaţiei naţionale. În prezent, pregătirea în rezidenţiat
începe cu un stagiu de minimum şase luni în modulul de bază al specialităţii,
cu excepţia specialităţilor cu profil chirurgical, pentru care pregătirea
începe cu un stagiu de minimum şase luni în chirurgie generală.
Admiterea. În trunchiul comun, admiterea se va
face pe baza notei obţinute la examenul de licenţă (proba scrisă) şi a opţiunii
candidaţilor, exprimate prin depunerea unui dosar la un centru din regiunea
respectivă, înainte de susţinerea examenului de licenţă. La acest examen au
acces şi medicii din promoţiile anterioare care nu au obţinut drept de liberă
practică, care nu desfăşoară pregătire de rezidenţiat sub incidenţa normelor
precedente sau nu deţin titlul de medic specialist. Medicii din promoţiile
anterioare anului 2015 vor participa la examenul naţional de licenţă pentru a
intra în prima etapă de rezidenţiat. În prezent, începând cu promoţia 2005,
absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină neconfirmaţi în rezidenţiat
pot efectua trei ani de practică supravegheată/asistată în unităţi sanitare
publice, cabinete de medicină de familie, la solicitarea acestor unităţi,
beneficiind de contract individual de muncă pe durată determinată. Pe parcursul
celor trei ani, medicii care efectuează practica supravegheată/asistată au
obligaţia să se prezinte la concursul de rezidenţiat.
În a
doua etapă a rezidenţiatului, admiterea se va face prin concurs regional cu
tematică şi bibliografie unice pentru fiecare trunchi comun. Normele de
aplicare vor stabili specialităţile care pot fi accesate din mai multe
trunchiuri comune (ceea ce ne face să credem că vor exista mai mult de două
trunchiuri comune, deci nu doar „Medicală“ şi „Chirurgie“). Prima variantă a
proiectului propunea ca medicii care nu sunt admişi în etapa a doua a
examenului pentru specialitatea pe care o doresc să treacă prin „alunecare“ în
rezidenţiatul de etapă a doua pe medicină de familie, din care ar fi urmat să
mai facă un singur an de pregătire. Însă medicii de familie s-au opus acestei
propuneri, iar forma actuală schimbă prevederea, însă formularea din proiectul
aflat acum în dezbatere rămâne neclară. De exemplu, se menţionează că medicii
care în urma concursului nu aleg loc sau post în una din specialităţile
medicale publicate la concurs sunt confirmaţi medici rezidenţi într-una din
specialităţile precizate în normele metodologice de aplicare ale acestei legi
pentru această categorie de medici: să înţelegem că pot alege să rămână medici
rezidenţi de primă etapă, cu drepturi limitate, într-o specialitate (trunchi
comun?) la alegere? Cealaltă variantă este că aceşti medici continuă pregătirea
în calitate de medici rezidenţi etapa I, prin stagii la alegere din celelalte
trunchiuri comune, în vederea obţinerii dreptului de practică. Dreptul de
practică astfel obţinut dă medicului dreptul de a-şi practica profesia în
limita competenţelor obţinute, în unităţile sanitare şi în cabinetele medicale,
fără să poată încheia contract individual cu Casa de asigurări. Medicii din
această categorie au oricând dreptul de a susţine din nou examen de admitere în
rezidenţiat etapa a doua. Oficialii au subliniat, în cadrul dezbaterilor, că
varianta desfăşurării rezidenţiatului sub această formă – trunchi comun şi
specialitate – urmăreşte să nu mai lase absolvenţi de medicină „pe dinafară“,
adică fără loc de muncă, şi că, în ceea ce priveşte curricula şi durata
stagiilor, acestea vor fi stabilite împreună cu comisiile consultative ale
Ministerului Sănătăţii, avându-se în vedere creşterea calităţii şi flexibilităţii
pregătirii.
În
ceea ce priveşte facultăţile de medicină dentară şi farmacie, admiterea în
programul de rezidenţiat se va face prin concurs naţional, în sesiune unică, de
regulă în trimestrul al patrulea al fiecărui an, ca şi până acum.
Pregătirea în străinătate. Potrivit
noului proiect de lege, rezidenţii pot efectua – cu aprobarea MS şi avizul
coordonatorului/directorului de program de rezidenţiat – stagii de pregătire în
străinătate, care nu pot însuma mai mult de 33% din durata de pregătire prevăzută
pentru specialitatea de confirmare. Procedura de echivalare a acestor stagii va
fi stabilită prin regulamentul de rezidenţiat.
Salariul net al rezidentului, potrivit noului proiect de lege, se
stabileşte în funcţie de anul de pregătire, astfel că salariul net al
rezidentului din anul I – etapa I va fi de maximum 60% din media salariului net
al unui medic specialist, dar va putea reprezenta 90% din salariul medicului
specialist pentru rezidenţii din ultimul an de rezidenţiat.
