Majoritatea pacienţilor cu boli maligne hematologice se confruntă cu supresia funcţiilor medulare și cu afectarea imunităţii, consecinţă atât a bolii hematologice, cât și a tratamentelor administrate.
Noile informaţii despre aspectele clinice, imagistice și terapeutice ale sclerozei multiple (SM) acumulate până în prezent au impus o revizuire a ghidurilor pentru protocoalele IRM cerebrale și medulare propuse în 2001, 2003 și 2009.
Studiile clinice în desfășurare au obţinut rezultate moderat optimiste privind răspunsul cancerului de pancreas la diverse combinaţii terapeutice.
Una dintre cele mai letale neoplazii, cancerul de pancreas beneficiază de tratamente noi, precum combinaţiile de citostatice, care cresc durata generală de supravieţuire.
Imagistica prin rezonanţă magnetică reprezintă standardul de aur pentru diagnosticul precoce, corect al sclerozei multiple și pentru urmărirea pacienţilor cu această boală, coroborat cu examenul clinic, paraclinic și anamneza.
Pacienţii oncologici sunt la risc vital atât din cauza afecţiunii de fond, cât și din cauza ameninţării infectării cu SARS-CoV-2 („dublu pericol”).
Pacienţii cu BII reprezintă o populaţie fragilă în ceea ce privește evoluţia bolii, iar în contextul pandemiei de COVID-19, necesită monitorizare strictă, pentru prevenirea puseelor.
În contextul răspândirii noului coronavirus la nivel global, mediul online ar putea reprezenta o soluție fezabilă pentru continuarea sesiunilor de kinetoterapie.
Conceptul de „reprogramare metabolică a cancerului” a revenit pe agenda știinţifică. Studii au confirmat ratele crescute de glicoliză în celulele maligne, dar și dependenţa acestora de glutaminoliză.
Apare tot mai evident că, deși se manifestă ca o boală respiratorie autolimitată de severitate mică/medie la circa 80% dintre cazuri, COVID-19 poate îmbrăca un tablou clinico-biologic complex și poate afecta și alte organe în afara plămânului.
Clips ori coils? Tratamentul rapid și potrivit pentru anevrismele intracraniene poate salva viaţa.
În plină expansiune a pandemiei determinată de SARS-CoV-2, apar rezultate, publicate cu celeritate, ale unor studii care vin să confirme intuiţiile și/sau observaţiile iniţiale privind „comportamentul” particular al acestui agent patogen. Totodată, ele aduc informaţii noi, urgent necesare, despre acest virus și despre boala pe care o provoacă, denumită în prezent COVID-19.
.jpeg)
Pacient de sex masculin, în vârstă de 62 de ani, din mediul urban, căsătorit, nefumător, fără antecedente de tuberculoză, este internat în spital pentru următoarele acuze: transpiraţii profuze nocturne, tuse seacă cronică și pierdere în greutate (șase kilograme în interval de o lună).
Stilul nostru de viaţă, în sensul respectării limitelor și asigurării nevoilor mecanismelor de apărare a organismului, joacă un rol foarte important în relaţia noastră cu SARS-CoV-2. Epigenetica explică acest fenomen.
Utilizarea radiaţiilor ionizante în diagnosticul imagistic, în special în rândul populaţiei pediatrice, trebuie efectuată cu precauţie, având în vedere riscurile pe termen lung pentru sănătate.
Managementul pacienţilor cu metastaze hepatice aflaţi sub terapie anticoagulantă care necesită efectuarea unor proceduri diagnostice invazive reprezintă o provocare pentru medicii gastroenterologi, atât din cauza riscului de tromboză pe care pacienţii cu cancer activ îl prezintă, cât şi a celui de sângerare asociat tratamentului anticoagulant.
Tratamentul luxaţiei laterale de patelă încearcă reducerea acesteia prin imobilizare articulară și kinetoterapie, iar de la a treia luxaţie se intervine chirurgical, în funcţie de condiţiile locale evidenţiate imagistic și de vârsta pacientului.
Prof. dr. Simona Vlădăreanu, președintele Comisiei de Neonatologie din Ministerul Sănătății, roagă medicii neonatologi din întreaga țară să se informeze privind procedurile recomandate în cazul COVID-19 la nou-născuți.
Anumite profesii statice, precum cea de chirurg, dentist sau IT-ist, cresc riscul instalării oboselii musculare, a durerii musculoscheletale și a modificărilor degenerative. Este necesară identificarea unor exerciții fizice compensatorii și a unor instrumente și strategii simple care să prevină apariția complicațiilor.
Luxația și subluxația de patelă au caracteristică pierderea totală, respectiv parțială a raporturilor dintre patelă și trohleea femurală. Incidența luxației este de 43 de cazuri la 100.000 de persoane. Cea mai mare frecvență apare la grupul de vârstă 10-14 ani.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
