Newsflash
CAMPANII

Vaccinarea antigripală a unor categorii populaţionale cu risc crescut

de Dr. Viorel ALEXANDRESCU - oct. 30 2020
Vaccinarea  antigripală a unor categorii populaţionale  cu risc crescut

În strategiile de vaccinare antigripală sunt incluse mai multe categorii de risc, care nu întotdeauna se află printre priorităţile naţionale. De ce?

Pentru că nu au o pondere numerică semnificativă sau pentru că deseori imunizarea lor nu poate fi susţinută financiar, cu mici excepţii (persoanele infectate cu HIV).

Dintre categoriile la care ne referim astăzi fac parte persoanele imunodepresate, pacienţii cu malignităţi, persoanele (copiii) cu terapii de lungă durată cu derivaţi de acid acetilsalicilic, persoanele cu handicapuri multiple, bolnavii psihic și, nu în ultimul rând, persoanele fără adăpost, oameni ai străzii și chiar populaţiile nomade cu migraţie necontrolată.

Pentru a analiza categoria persoanelor imunodepresate, mai întâi trebuie să le diferenţiem. Astfel, regăsim aici persoane cu deficienţe congenitale (agamaglobulinemii, hipoglobulinemii) și persoane cu imunodepresie dobândită.

Când poate să apară imunodepresia dobândită

Răspunsul imun după vaccinarea antigripală a primei categorii nu a fost documentată nici umoral, și nici celular. Pentru cea de-a doua categorie însă, există mai multe studii care indică diferite niveluri de răspuns imun care ar putea justifica imunizarea antigripală. Imunodepresia dobândită poate să apară în următoarele situaţii:

- Infecţii/boli infecţioase cu evoluţie lentă care afectează sistemul imun: infecţia cu HIV/SIDA, de exemplu;
- Tratamente imunosupresive medicamentoase – cortizon, citostatice etc.;
- Radioterapie/cobaltoterapie;
- Transplant de organe cu terapie imunosupresoare antireject.

În aceste situaţii există două orientări în ceea ce privește protecţia împotriva gripei: fie vaccinarea persoanelor care vin în contact cu persoanele imunodepresate în familie sau care îngrijesc astfel de persoane (inclusiv personalul medical), fie vaccinarea persoanelor imunodeprimate.

Focusul pe pacienţii cu HIV/SIDA

În recomandările OMS și cele naţionale privind indicaţiile vaccinării antigripale, în grupele de risc sunt incluse și persoanele imunodepresate, dar în fapt această imunizare se referă la cele cu infecţie HIV/SIDA, care beneficiază și de mai multe studii.

Studiile existente au arătat că persoanele infectate cu HIV care au semne minimale de SIDA și au niveluri normale de limfocite T CD4+ produc după vaccinarea antigripală titruri protectoare de anticorpi.

În schimb, persoanele cu SIDA avansată și cu niveluri scăzute ale limfocitelor T CD4 + (<200 T CD4+/mm3) nu produc anticorpi protectori nici după administrarea unei a doua doze de vaccin. La cei cu niveluri ale T CD4+ 200-400/mm3, un număr relativ mare de persoane au răspuns după vaccinare cu titruri protectoare de anticorpi.

Un astfel de studiu a fost efectuat de Centrul National de Gripă din cadrul Institutului Cantacuzino și de Institutul Naţional pentru
Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” București în anul 1998 la copii infectaţi cu HIV cu limfocite T CD4+ >200/mm3.

S-a evidenţiat un răspuns în anticorpi hemaglutinoinhibanţi care conferă o rată de protecţie apropiată de cea a lotului martor. În România, vaccinarea antigripală a persoanelor infectate cu HIV și în stadiile incipiente de SIDA se face de cel puţin patru ani în proporţie de 90%.

Celelalte persoane imunodepresate nu beneficiază, din păcate, de o acoperire vaccinală semnificativă, iar asta din mai multe motive, și anume:

- nu toţi medicii practicieni realizează că anumite tratamente pot crește riscul de complicaţii în cazul îmbolnăvirii de gripă sau
- există opinia că tratamentele imunosupresive scad răspunsul imun și faţă de vaccin, acesta devenind ineficace sau
- vaccinul poate agrava sau decompensa boala pentru care se face tratamentul imuno­-supresiv. „Vinovaţi” de această abordare sunt în mare parte medicii specialiști care tratează majoritatea acestor bolnavi.

Și bolnavii cu malignităţi trebuie vaccinaţi

Deși nu s-a documentat imunosupresia decât în malignităţile sistemului limfatic și sanguin, și în situaţia tratamentului cu citostatice și radioterapie al pacienţilor cu malignităţi se poate lua în discuţie o vaccinare antigripală, având în vedere că o gripă poate determina înrăutăţirea stării generale a bolnavilor.

Dar, și în acest caz, medicii practicieni ezită să o recomande sau chiar o contraindică, pe motiv că ar agrava afecţiunile maligne. Dacă ne gândim doar la cancerul bronhopulmonar, în mod sigur în cazul unei gripe va prezenta o creștere a frecvenţei tusei și a dificultăţilor de respiraţie.

Indiferenţa faţă de copii și adolescenţi

O categorie de risc inclusă și ea în recomandările vaccinării antigripale este reprezentată de copiii și adolescenţii care fac terapii de lungă durată pentru diverse afecţiuni cu derivaţi de acid acetilsalicilic. Faţă de această categorie există încă o relativă indiferenţă din partea medicilor
practicieni, care ignoră posibilitatea apariţiei sindromului Reye la tratamentul gripei cu derivaţii mai sus menţionaţi și îl prescriu în continuare.

Fenomenul este susţinut însă și de reclamele firmelor care nu specifică această restricţie. Ar fi bine ca medicii practicieni să menţioneze în evidenţele acestor bolnavi „interdicţia” folosirii medicamentelor pe bază de acid acetilsalicilic în cazul unei gripe confirmate sau a unei infecţii respiratorii acute apărute în sezonul epidemic. Să le explice pacienţilor sau aparţinătorilor contraindicaţia și să le recomande vaccinarea
antigripală.

Vaccinarea antigripală a grupelor de risc expuse mai sus poate contribui la controlul epidemiilor de gripă în sensul reducerii numărului de complicaţii și de decese, dar argumentul forte pentru susţinerea financiară va fi dat de studiile cost-beneficiu.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe