Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  CAMPANII

Vaccinarea antigripală a persoanelor cu boli cronice

Viața Medicală
Dr. Viorel ALEXANDRESCU vineri, 20 noiembrie 2020

Un număr foarte mare de boli cronice pot constitui un risc de complicaţii și deces când persoana „purtătoare” se îmbolnăvește de gripă. Mecanismele de producere sunt multiple, dar individualizate pe afecţiuni.

Bolile cronice (la copii și adulţi) care pot beneficia de vaccinarea antigripală sunt:

  • Boli cronice bronhopulmonare: bronșită cronică, bronșiectazie, silicoză, fibroză pulmonară, emfizem pulmonar, astm bronșic;
  • Boli cronice cardiovasculare: sechele de infarct miocardic, boală ischemică coronariană cronică, boli congenitale de cord, tulburări de ritm cronice, insuficienţă cardiacă. Face excepţie hipertensiunea arterială.
  • Boli renale severe: insuficienţă renală cronică, sindrom nefrotic;
  • Anemii severe;
  • Afecţiuni hepatice severe: ciroză hepatică, hepatită cronică evolutivă;
  • Diabet zaharat;
  • Disfuncţii cognitive, leziuni ale măduvei spinării, tulburări neuromusculare, condiţii patologice (imobilizaţi la pat cu paralizii) care influenţează capacitatea pulmonară și eliminarea secreţiilor traheo-bronșice;
  • Malignităţi: limfoame, leucemii, diferite cancere cu tratament imunosupresiv.

        Următoarele modificări produse de infecţia gripală pot decompensa afecţiunile cronice sau favoriza apariţia complicaţiilor:

  • Febra – crește frecvenţa cardiacă și respiratorie, favorizează deshidratarea și reduce filtratul glomerular, poate determina convulsii la copii. Efecte posibile: decompensare cardiacă și alterarea hematozei pulmonare. Poate crește retenţia azotată și valoarea glicemiei, poate determina leziuni cerebrale la convulsii repetate/prelungite și accentuarea unei ischemii coronariene preexistente;
  • Încărcarea bronșică – decompensare cardiacă și respiratorie prin creșterea frecvenţei cardiace și a stazei pulmonare. Accen­tuează efortul de tuse și favorizează suprainfecţia bacteriană bronhopulmonară;
  • Infiltratul interstiţial pulmonar – reduce capacitatea pulmonară și crește frecvenţa respiratorie și cardiacă cu decompensare cardiacă, favorizează suprainfecţia
    bacteriană bronhopulmonară;
  • Coriza/rinita – favorizează complicaţiile otice și sinuzale prin obstrucţie și secreţii;
  • Tusea frecventă – tulburări ale frecvenţei cardiace, pulmonare și ale hematozei pulmonare.

Eficacitate și eficienţă

        Imunogenitatea este capacitatea vaccinurilor de a induce un răspuns imun, care se apreciază în principal prin măsurarea anticorpilor specifici din sânge. Însă nu toate vaccinurile au definite niveluri ale anticorpilor care pot fi corelate cu protecţia, iar răspunsul organismului la diferiţi agenţi infecţioși implică mai multe tipuri de anticorpi, dintre care numai cei neutralizanţi sunt cu adevărat operaţionali. Dacă în acest context ne referim la răspunsul în anticorpi în gripă, o perioadă mare de timp s-a crezut că protecţia este asigurată de anticorpii antihemaglutinină, iar măsurarea nivelului acestora arăta dacă persoana vaccinată este protejată. Măsurarea nivelurilor anticorpilor antihemaglutinină după vaccinare la individul sănătos indică niveluri ce pot ajunge la cca. 90%, ceea ce nu era în concordanţă cu protecţia reală împotriva gripei. Mai multe studii care au introdus măsurarea anticorpilor neutralizanţi au arătat că eficacitatea reală a vaccinului gripal este de 58-64% la adultul sănătos și cu alte valori la celelalte categorii de vârstă, de boli cronice asociate și modificări ale statusului imun.

        Pe baza acestor descoperiri, în ultimii zece ani s-au produs schimbări importante în estimarea eficacităţii vaccinurilor și a eficienţei vaccinărilor, care au dus la o reevaluare pe baze știinţifice a acestor parametri. Eficacitatea vaccinului este măsurată în studii clinice controlate prin estimarea seroconversiei în anti­corpi, în timp ce eficienţa vaccinării se măsoară după utilizarea vaccinului în populaţia generală, prin identificarea proporţiei de persoane protejate de vaccin, ceea ce reprezintă în fapt imunitatea de grup sau comunitară. În cazul unor boli, dacă suficienţi indivizi sunt imuni, așa-numita „proporţie critică”, transmisia bolii este redusă sau eliminată.

Durata protecţiei

        O altă caracteristică a eficienţei vaccinării este dată de durata protecţiei, foarte importantă în stabilirea momentului vaccinării, pentru a putea acoperi toată perioada epidemică, mai ales la grupele de mare risc de complicaţii și deces. Durata rezistenţei indusă prin vaccinare și de boală naturală este variabilă în funcţie de vaccin și de boală.

        Rezistenţa indusă de unele boli naturale nu este întotdeauna de lungă durată. Una dintre ţintele oricărui vaccin este ca durata rezistenţei să fie apropiată de durata bolii naturale pe care o previne sau cel puţin pe perioada din viaţă cea mai vulnerabilă. În cazul gripei și a vaccinului gripal, dată fiind variabilitatea redutabilă a virusurilor gripale care generează variante noi prin drift genetic și antigenic, este important ca vaccinul pentru un sezon dat să protejeze persoanele imunizate și în special pe cele cu risc crescut, deoarece compoziţia lor se modifică, de regulă, în fiecare an.

        Riscul de complicaţii și deces la persoanele cu boli cronice poate fi influenţat și de faptul că acestea au un răspuns protector în anticorpi mai mic după vaccinarea antigripală comparativ cu persoanele sănătoase (42-48% faţă de 50-58%), valorile fiind și mai mici cu cât ne apropiem de vârsta de 65 de ani (Tabel).

Tabel vaccinare boli cronice CDC

Cu toate acestea, vaccinarea antigripală a persoanelor cu boli cronice reduce spitalizările pentru bolile respiratorii și cardiovasculare cu 70%, iar decesele cu 65%. S-a evidenţiat, după mai multe studii, că beneficiul este mult mărit de vaccinarea în mai mulţi ani consecutivi.

        Se cuvine să facem o referire specială la diabetul zaharat, afecţiune generatoare de alte boli cronice (cardiace, renale) și infecţii/suprainfecţii bacteriene, agravate de infecţia gripală. Vaccinarea antigripală a acestor bolnavi reduce numărul cazurilor de complicaţii cu 56%, al spitalizărilor cu 54% și al deceselor cu 58%. În ciuda acestor evidenţe, bolnavii cu diabet zaharat au o acoperire vaccinală foarte scăzută chiar în ţările dezvoltate.

O concluzie edificatoare

        Numărul vaccinărilor la persoanele cu boli cronice, în general, este mic comparativ cu alte categorii de risc, cum ar fi persoanele instituţionalizate sau cele în vârstă, deși numeric ele le depășesc cu mult pe acestea din urmă. În România, de exemplu, numai numărul de persoane cu afecţiuni cardiace între 15 și 64 de ani este de cca. 6,5 milioane, faţă de persoanele peste 65 de ani, care sunt 3,8 milioane. Acoperirile vaccinale sunt de 14,80% în primul caz și de 53% în al doilea. Creșterea vaccinărilor la persoanele cu boli cronice este limitată de „rigiditatea” alocaţiei bugetare. Se impune introducerea strategiei pe care au adoptat-o și alte ţări cu dezvoltare similară cu a României, și anume, compensarea la această categorie de risc a costului vaccinului gripal. Numai așa se poate asigura numărul necesar de doze de vaccin pentru populaţie și implicit acoperirea vaccinală optimă a persoanelor cu risc crescut.

        Fără a fi obsesivi, vom repeta situaţia vaccinărilor și a acoperirii vaccinale la grupele de risc din mai multe sezoane anterioare în România, dar trebuie să menţionăm că în ultimele trei sezoane a crescut numărul de vaccinări, deși încă insuficient, culminând cu sezonul actual, când se va apropia de minimul optim.

        Vă reamintim minimul optim de vaccinări antigripale recomandat de OMS, ECDC și CDC-Atlanta (Fig. 1) și numărul de vaccinări antigripale efectuat de România pe durata a 13 sezoane (2006-2019) (Fig. 2).

Fig. 1

fig. 2 copy

        Se observă că au fost sezoane cu niveluri critice (2010-2019), care au coincis cu dispariţia treptată a producătorului naţional, Institutul Cantacuzino. Nu trebuie uitat că pandemia de gripă din 2009 a fost combătută cu succes exclusiv cu vaccinul pandemic românesc, preparat de Institutul Cantacuzino.

        Revenind la vaccinarea antigripală la persoanele cu boli cronice, vă prezentăm acoperirea vaccinală a acestora și a altor grupe în sezoanele cu număr mic de vaccinări antigripale (Fig. 3).

grafic restant copy

        Analizând sezoanele expuse, observăm niveluri de acoperire la valori critice la unele grupe de persoane cu risc, dar și o scădere a numărului vaccinărilor la personalul medico-sanitar. Majoritatea specialiștilor consideră că vaccinarea antigripală a persoanelor cu boli cronice ar avea utilitatea individuală și comunitară cea mai mare.

        Sperăm că se va produce o schimbare radicală a strategiei de prevenire și control ale gripei și, nu în ultimul rând, reluarea producţiei de vaccinuri la Institutul Cantacuzino.

Etichete: vaccinare cronici boli cronice adulti copii antigripal vaccinare antigripala

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.