Newsflash
Ars Medici

Astmul indus de efort

de Dr. Ovidiu BERGHI - iul. 25 2014
Astmul indus de efort
   Efortul fizic reprezintă unul dintre multiplii stimuli non-farmacologici şi non-imunologici care pot provoca episoade de obstrucţie a căilor aeriene la pacienţii cu astm. Activitatea fizică este unul dintre cei mai des întâlniţi factori precipitanţi ai simptomelor acute de astm, în practica medicală, ocupând locul al doilea după infecţiile virale ale tractului respirator. Astmul indus de efort, bronhospasmul indus de efort şi îngustarea căilor aeriene indusă de efort sunt termeni sinonimi şi descriu o patologie în care activitatea fizică viguroasă provoacă îngustarea acută a căilor aeriene la persoanele cu reactivitate bronşică crescută. Prevalenţa simptomelor induse de efort la pacienţii astmatici variază între 40 şi 90%, în funcţie de metodologia studiilor clinice.
   Patogeneza acestei afecţiuni este incomplet înţeleasă, fiind probabil legată de creşterea nivelurilor de catecolamine circulante şi/sau prostaglandine inhibitorii.
   Astmul indus de efort este cel mai frecvent întâlnit la copii şi adulţi tineri, din cauza nivelului mai mare de activitate fizică, dar poate apărea la orice vârstă. Intensitatea simptomelor creşte şi scade în concordanţă cu nivelul de reactivitate a căilor aeriene. În situaţii neobişnuite, expunerea la antigene, poluanţi aerieni sau virusuri respiratorii poate creşte foarte mult sensibilitatea bronşică, astfel că episoade obstructive pot apărea la niveluri minime de efort. Trăsăturile clinice sunt caracteristice: obstrucţia aeriană începe aproape imediat şi progresează până atinge un maximum în aproximativ cinci-zece minute; pacientul poate prezenta wheezing, dispnee, tuse şi senzaţie de constricţie toracică; în cazuri foarte rare, tusea poate fi singura manifestare.
   Episoadele scurte şi intense de activitate fizică (sub două minute) produc mai puţine probleme decât perioadele mai lungi. Cu cât efortul este mai intens, cu atât ventilaţia necesară pentru schimburile metabolice este  mai mare şi atacul astmatic mai sever. Astfel, alergatul produce limitare aeriană mai severă decât joggingul, iar acesta mai mare decât plimbatul. Severitatea simptomelor depinde, de asemenea, şi de mediul în care activitatea fizică este desfăşurată şi, în cazuri foarte rare, tusea poate fi singura manifestare. Principala dificultate legată de efort nu este severitatea crizei, cât tendinţa de a interfera cu viaţa de zi cu zi a pacienţilor, prin limitarea activităţilor. În contrast cu alte tipuri de stimuli, efortul nu produce obstrucţie aeriană prelungită sau intensă care să ameninţe viaţa persoanelor afectate sau să necesite spitalizare. Aceeaşi activitate fizică, dar desfăşurată în condiţii climatice diferite (aer rece sau uscat faţă de cald şi umed) poate determina sau nu apariţia unei crize de astm. Durata medie a unei crize de astm indus de efort este de aproximativ 30 de minute.
   Efortul este singurul precipitant natural al astmului care induce tahifilaxie. Când reprizele de efort fizic sunt efectuate progresiv la mai puţin de 40 de minute una de alta, constricţia bronşică scade progresiv. Clinic, acest lucru permite pacientului efectuarea unei activităţi viguroase după efectuarea în prealabil de exerciţii de încălzire.
   Diagnosticul se realizează pe baza tabloului clinic caracteristic şi cu ajutorul probelor funcţionale respiratorii (scădere a PEF sau FEV1 cu 15% sau mai mult după o provocare termică cu efort sau hiperventilaţie izocapnică). În cazul atleţilor de elită, în special la cei care necesită eforturi de intensitate variabilă pe termen lung (box, hochei, patinaj, schi fond), testarea în laborator nu poate reproduce simptomele în multe cazuri, iar în acest caz este necesară evaluarea în mediul natural.
   Ţinta primară a terapiei este profilaxia. Există două situaţii în care apare astmul indus de efort: un stimul izolat la un pacient în mod obişnuit asimptomatic sau ca parte a unei diateze astmatice. La un pacient cu episoade izolate de astm indus de efort, episoadele acute pot fi atenuate prin efectuarea de exerciţii de încălzire înaintea eforturilor fizice programate sau, în cazuri de urgenţă, tratament farmacologic cu salbutamol (două pufuri, care vor produce bronhodilataţie în aproximativ 15 minute, cu o durată a efectului de trei–patru ore) sau montelukast 10 mg oral (cu instalare a efectului în 30 de minute, pentru o durată de opt–zece ore). Pentru varianta a doua, controlul astmului conduce la dispariţia simptomelor.

Notă autor:

Bibliografie

1. Adkinson NF, Busse WW, Bochner BS, Holgate ST, Simons FER, Lemanske RF (eds.). Middleton’s Allergy: Principles and Practice, 7th Edition. Mosby-Elsevier,
London, 2009

2. Hallstrand TS. New insights into pathogenesis of exercise-induced bronchoconstriction. Curr Opin Allergy Clin Immunol. 2012 Feb;12(1):42-8

3. Franczuk M. Recognition of exercise-induced bronchoconstriction: a task for a medal. Pneumonol Alergol Pol. 2011;79(6):379-81

4. Krafczyk MA, Asplund CA. Exercise-induced bronchoconstriction: diagnosis and management. Am Fam Physician. 2011 Aug 15;84(4):427-34

5. Hildebrand K. Exercise-induced bronchoconstriction. Pneumonol Alergol Pol. 2011;79(1):39-47

6. Dryden DM, Spooner CH, Stickland MK, Vandermeer B, Tjosvold L, Bialy L, Wong K, Rowe BH. Exercise-induced bronchoconstriction and asthma. Evid Rep Technol Assess (Full Rep). 2010 Jan;(189):1-154, v-vi

7. Weiss P, Rundell KW. Imitators of exercise-induced bronchoconstriction. Allergy Asthma Clin Immunol. 2009 Nov 17;5(1):7

8. Kippelen P, Anderson SD. Pathogenesis of exercise-induced bronchoconstriction. Immunol Allergy Clin North Am. 2013 Aug;33(3):299-312, vii

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe