Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Virusurile hepatitice B și C, factori de risc pentru cancerul pancreatic

Viața Medicală
Dr. Gina Gheorghe vineri, 3 septembrie 2021

Pacienţii cu infecţii cronice cu virusuri hepatitice trebuie atent monitorizaţi pentru identificarea precoce a unei eventuale afecţiuni neoplazice, inclusiv a cancerului pancreatic.

virusul hepatitei CCancerul pancreatic este una dintre cele mai agresive neoplazii, cu o rată de supravieţuire la 5 ani de aproximativ 10% în Statele Unite ale Americii (1). Datele existente până în prezent susţin că în următorii 20-30 de ani, cancerul pancreatic va deveni a doua cauză de deces prin cancer la nivel mondial (6). Prognosticul negativ al acestei afecţiuni este în principal urmarea diagnosticului tardiv. Aproximativ 80-85% dintre pacienţii cu cancer pancreatic sunt diagnosticaţi în stadiul IV, depășit terapeutic (1). La o proporţie mică de pacienţi, cancerul pancreatic este diagnosticat într-un stadiu tumoral localizat, ce se pretează la tratament chirurgical. În această situaţie, rata de supravieţuire la 5 ani poate ajunge la 20% (1).

Factorii de risc implicaţi în dezvoltarea cancerului pancreatic se împart în două mari categorii: factori intrinseci și extrinseci. Printre factorii de risc intrinseci se numără predispoziţia ereditară, pancreatita cronică nonereditară, grupele sangvine non-0, fibroza chistică, diabetul zaharat și rezistenţa la insulină. Din categoria factorilor de risc extrinseci fac parte: dieta bogată în grăsimi saturate, obezitatea, fumatul, consumul de alcool sau cafea, utilizarea de antiinflamatoare non-steroidiene, dar și unele infecţii bacteriene sau virale, precum infecţia cu Helicobacter pylori sau cu virusuri hepatitice B sau C (1,2).

Tropism hepatic și pancreatic

Hepatitele virale reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial, din cauza numărului mare de indivizi afectaţi, dar și a morbi-mortalităţii ridicate. Astfel, la nivel global se estimează că aproximativ 2 miliarde de oameni au modificări secundare unei forme active sau inactive de infecţie cu virus hepatitic B: 257 de milioane de oameni sunt purtători cronici ai virusului B și aproximativ 71 de milioane sunt purtători cronici ai virusului C (3).

Virusurile hepatitice B și C sunt virusuri hepatotrope cu proprietăţi oncogenice, care pot induce injurie hepatică persistentă, cu evoluţie ulterioară către ciroză hepatică sau carcinom hepatocelular (4). De asemenea, există date care sugerează implicarea acestor virusuri și în dezvoltarea altor neoplazii, precum colangiocarcinom sau anumite forme de limfom non-Hodgkin (5). Antigene și secvenţe replicative ale acestor două virusuri au fost identificate și în ţesuturi extrahepatice, precum pancreas, rinichi sau tegument (6).

Primele dovezi ale replicării virusului hepatitic B la nivel pancreatic au fost oferite de Hoefs et al. în 1980 prin detectarea antigenului HBs în sucul pancreatic al pacienţilor cu infecţie virală B confirmată (7). De asemenea, există dovezi ale integrării ADN-ului viral la nivelul ţesutului pancreatic, dar și la nivelul metastazelor hepatice cu punct de plecare pancreatic (8). Recurenţa hepatitei virale cu virus B după transplantul hepatic susţine posibilitatea existenţei unor rezervoare extrahepatice pentru acest virus (9). Tot la nivelul celulelor acinare pancreatice s-au identificat și antigene ale virusului hepatitic C, demonstrând posibilitatea de replicare a acestui virus la nivel pancreatic (10).

O altă observaţie ce pledează pentru implicarea acestor virusuri în patogeneza cancerului pancreatic este reprezentată de afectarea funcţiei pancreatice exocrine la pacienţii cu hepatite cronice (11). S-a evidenţiat astfel o creștere a nivelurilor serice și urinare ale enzimelor pancreatice în rândul acestor pacienţi.

Inflamaţie cronică și metaplazie

Prezenţa virusurilor hepatitice B și C la nivel pancreatic induce modificări inflamatorii cronice, cu posibilitatea de evoluţie către metaplazie și ulterior către transformare malignă (12). O altă ipoteză care susţine posibilitatea implicării acestor virusuri în apariţia cancerului pancreatic este originea comună a hepatocitelor și celulelor pancreatice din celulele multipotente endodermale, cu posibilitate de intertransformare atunci când sunt cultivate în condiţii specifice (13). Astfel, pancreasul poate fi un rezervor pentru virusurile hepatitice B și C, dar poate asigura și condiţii optime pentru replicarea acestor virusuri.

Un studiu publicat în anul 2013, care a evaluat asocierea dintre hepatitele virale și cancerul pancreatic, a evidenţiat o creștere a riscului de cancer pancreatic cu 20% în rândul pacienţilor cu infecţie cronică cu virus hepatitic B, respectiv cu 23% în rândul celor cu infecţie cronică cu virus C, comparativ cu populaţia ce nu asociază aceste boli infecţioase (14).

În concluzie, pacienţii cu infecţii cronice cu virusuri hepatitice trebuie atent monitorizaţi pentru identificarea precoce a unei eventuale afecţiuni neoplazice, inclusiv cancer pancreatic.

Bibliografie
1. Mizrahi JD, Surana R, Valle JW, Shroff RT. Pancreatic cancer. The Lancet 2020; 395(10242), 2008–2020.
2. Gheorghe G, Bungau S, Ilie M, Behl T, Vesa CM, Brisc C, Bacalbasa N, Turi V, Costache RS, Diaconu CC. Early Diagnosis of Pancreatic Cancer: The Key for Survival. Diagnostics 2020;10(11): 869.
3. Lanini S, Ustianowski A, Pisapia R, Zumla A, Ippolito G. Viral Hepatitis: Etiology, Epidemiology, Transmission, Diagnostics, Treatment, and Prevention. Infect Dis Clin North Am 2019;33(4):1045-1062.
4. Poynard T, Ratziu V, Charlotte F, Goodman Z, McHutchison J, Albrecht J. Rates and risk factors of liver fibrosis progression in patients with chronic hepatitis C. J Hepatol 2001; 34:730-9.
5. Zhou Y, Zhao Y, Li B, Huang J, Wu L, Xu D, Yang J, He J. Hepatitis viruses infection and risk of intrahepatic cholangiocarcinoma: evidence from a meta-analysis. BMC Cancer 2012;12:289.
6. Yan FM, Chen AS, Hao F, et al. Hepatitis C virus may infect extrahepatic tissues in patients with hepatitis C. World J Gastroenterol 2000;6(6):805–11.
7. Hoefs JC, Renner IG, Askhcavai M, et al: Hepatitis B surface antigen in pancreatic and biliary secretions. Gastroenterology 1980;79:191-194.
8. Dejean A, Lugassy C, Zafrani S, et al. Detection of hepatitis B virus DNA in pancreas, kidney and skin of two human carriers of the virus. J Gen Virol 1984;65:651-655.
9. Olivera-Martínez MA, Gallegos-Orozco JF. Recurrent viral liver disease (hepatitis B and C) after liver transplantation. Arch Med Res 2007;38:691-701.
10. Yan FM, Chen AS, Hao F, Zhao XP, Gu CH, Zhao LB, Yang DL, Hao LJ. Hepatitis C virus may infect extrahepatic tissues in patients with hepatitis C. World J Gastroenterol. 2000;6:805–811.
11. Hassan MM, Li D, El-Deeb AS, Wolff RA, Bondy ML, Davila M, Abbruzzese JL. Association Between Hepatitis B Virus and Pancreatic Cancer. J Clin Oncol. 2008; 26(28):4557–4562.
12. Parsa I, Longnecker DS, Scarpelli DG, Pour P, Reddy JK, Lefkowitz M. Ductal metaplasia of human exocrine pancreas and its association with carcinoma. Cancer Res. 1985;45(3):1285-90.
13. Zaret KS. Genetic programming of liver and pancreas progenitors: lessons for stem-cell differentiation. Nat Rev Genet. 2008;9(5):329-40.
14. Xu JH, Fu JJ, Wang XL, Zhu JY, Ye XH, Chen SD. Hepatitis B or C viral infection and risk of pancreatic cancer: a metaanalysis of observational studies.

Etichete: cancer pancreatic virusuri hepatitice

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.