Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Valoarea unui semn electrocardiografic: alterările postextrasistolice

Viața Medicală
Conf. dr. Corneliu ZEANA vineri, 26 mai 2017
     Electrocardiograma rămâne cea mai prețioasă metodă de investigație paraclinică neinvazivă în cardiologie. Dacă o ureche bine educată poate acoperi o parte din datele furnizate de ecocardiografie, electrocardiogramei nu-i aflăm substituent. Adăugăm simplitatea și rapiditatea efectuării, alături de costurile reduse. Examinarea traseului ekg trebuie făcută cu multă atenție, iar citirea automată pe care o fac unele aparate mai noi nu atinge performanțele de interpretare ale expertului cardiolog. John Mandrola comentează recent cazuri de infarct miocardic omis, dar și de fibrilație atrială eronat diagnosticată de aparate. Un exemplu selectat de noi din această serie: pe baza rezultatului citirii automate a ekg care afirma fibrilația atrială, un pacient a primit anticoagulante, sub care a făcut o hemoragie digestive superioară severă cauzată de un ulcer gastric; de fapt, bolnavul era în ritm sinusal (3). Numeroase alte studii confirmă erorile citirii automate a ekg și superioritatea clară a interpretării expertului cardiolog (1, 2).
     Atragem atenția asupra unui semn electrocardiografic neglijat sau puțin cunoscut: alterarea postextrasistolică a fazei terminale. Ilustrăm acest detaliu cu prezentarea succintă a unui caz.
     Un bărbat de 62 de ani, diabetic, sub tratament cu antidiabetice orale, fumător (circa 15 țigări pe zi), normotensiv, normolipidemic (la limită), sedentar, suferind de o gonartroză bilaterală severă, obez, acuză apariția recentă a unei senzații de opresiune precordială atunci când iese din locuința încălzită în frig accentuat. Nu face efort, dar a avut un episod de opresiune precordială asociată cu dispnee când a fost nevoit să meargă în ritm mai rapid și purtând o greutate. S-a oprit pentru o perioadă scurtă de timp și totul a revenit la normal. Jena (disconfortul precordial) nu a avut o intensitate deosebită. O electrocardiogramă înregistrată în urmă cu cinci luni avea aspect normal. Traseul de fond reprodus alăturat, efectuat după apariția fenomenelor descrise mai sus, arată doar o alterare a undei T în V6, respectiv T izoelectric, precum și unde T foarte șterse în D1 și aVL. Semnificația acestor alterări minore este redusă. Sunt înregistrate și două extrasistole ventriculare. Faza terminală a primului complex QRS–T postextrasistolic este net alterată, cu unde T negative, de tip ischemic, în V5 și V6, respectiv teritoriul apical. Testul de efort nu se poate efectua la acest bolnav. Se indică o coronarografie care arată o stenoză severă (90%) pe artera descendenta anterioară stângă, fără leziuni critice în restul arborelui coronarian.
     Este cunoscută absența, în unele cazuri, a durerii din infarctul miocardic la diabetici, dar și angina de efort care poate fi atenuată sau absentă la aceștia, deși electrocardiograma arată în acel moment alterări clare pe înregistrările Holter. Cazul prezentat arată valoarea examinării atente a fazei terminale postextrasistolice. Studiind peste 200 de astfel de trasee, am ajuns la concluzia că alterările ST–T postextrasistolice se întâlnesc nu doar în cardiopatia ischemică, ci și în multiple alte suferințe miocardice. Semnul este prețios, dar nu este specific pentru ischemie. Unii l-au considerat drept „proba de efort a săracului”, afirmație exagerată. Specificitatea și sensibilitatea sunt inferioare testului de efort, valoarea acestuia din urmă fiind remarcabilă.
     În concluzie, se atrage atenția asupra valorii alterărilor fazei terminale postextrasistolice, care pot revela un substrat ischemic, dar și alte tipuri de suferințe miocardice.
Bibliografie

1. Hwan Bae M et al. Erroneous computer electrocardiogram interpretation of atrial fibrillation and its clinical consequences. Clin Cardiol. 2012 Jun;35(6):348-53

2. Klein G. Streetlights and shadows. MT Press, Cambridge, 2009

3. Mandrola J. ECG-reading: don’t cede control to the machines. Medscape, 2017

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC