Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Vaccinarea antigripală la gravide

Viața Medicală
Dr. Viorel ALEXANDRESCU joi, 22 ianuarie 2015
Viața Medicală
Bianca Maria ROŞCA joi, 22 ianuarie 2015
   Inclusă de mai multă vreme în categoria de risc de complicaţii şi deces, sarcina este încă obiectul unor controverse privind utilitatea şi efectul vaccinării antigripale asupra produsului de concepţie. Unii obstetricieni incriminează încă un presupus efect teratogen, atribuit în general mai multor vaccinuri, fără ca această opinie să fie în vreun fel documentată ştiinţific. Se confundă, în această abordare, vaccinurile inactivate cu cele vii atenuate şi se exagerează, în cazul primelor, efectele secundare care ar contraindica vaccinarea.
   În decizia vaccinării antigripale la gravide trebuie pornit de la evoluţia gripei la acestea, evidenţiată de foarte multe studii. Graviditatea implică modificări hemodinamice (creşterea frecvenţei cardiace, creşterea masei sanguine, creşterea greutăţii corporale, retenţie de lichide), ale capacităţii pulmonare (presiune prin uterul gravid asupra diafragmului în lunile avansate de sarcină) şi modificări ale rezistenţei la infecţii prin scădere relativă a proteinelor (transfer placentar) şi inducerea unei toleranţe imunologice a produsului de concepţie, care se însoţeşte de o diminuare a răspunsului imun. În acest context de modificări fiziologice, orice infecţie (inclusiv cea gripală) poate fi însoţită de o rată crescută de complicaţii şi uneori de deces; această rată ajunge, în unele studii, până la 5% în cazul epidemiilor severe, aceste evoluţii fiind evidenţiate în majoritatea cazurilor la femeile gravide sănătoase. În plus, se uită că, din femeile gravide, 5–10% prezintă boli cronice asociate, care potenţează riscurile de complicaţii şi deces. În mod paradoxal, medicii de familie recomandă vaccinarea la gravide mai mult decât obstetricienii, aceştia din urmă invocând chiar, în cazul gravidelor cu boli cronice asociate, riscul de malformaţii când imunizarea se face în primul trimestru, agravarea bolii sau naştere prematură.
   În fapt, reacţiile secundare ale vaccinului gripal sunt majoritar locale (10–15% din cazuri), iar reacţiile generale (febră moderată, cefalee etc.) apar la mai puţin de 1% din gravidele vaccinate, ambele tipuri de reacţii fiind de scurtă durată, uşor de combătut şi minore în comparaţie cu simptomatologia gripei. Se ignoră că gripa poate evolua relativ frecvent cu febră peste 38°C, tuse (poate declanşa contracţii), cefalee intensă, rinoree abundentă, astenie şi stare generală modificată, care imobilizează gravida la pat, accentuând în acest fel staza venoasă la membrele inferioare şi crescând efortul cardiac. În ceea ce priveşte spitalizările femeilor gravide în timpul sezonului gripal, acestea ajung, în unele studii, la 1,2% din gravidele cu boli cronice asociate în cel de al treilea trimestru de sarcină şi la 0,068% din cele sănătoase.
   În sezonul gripal se înregistrează şi un număr mare de infecţii respiratorii acute la gravide (rata este de 25%), iar în ultimul trimestru de sarcină infecţiile acute respiratorii sunt de aproximativ cinci ori mai multe decât cele raportate la aceleaşi femei în anul premergător sarcinii. A existat multă vreme reţinere în vaccinarea gravidelor în primul trimestru de sarcină, de teama că reacţia febrilă postvaccinală ar putea influenţa evoluţia sarcinii sau ar avea efecte nocive asupra produsului de concepţie; după ce s-au obţinut rezultatele studiilor pe termen lung, s-a eliminat această restrictie. În prezent, recomandările OMS, CDC Atlanta şi ECDC menţionează expres că gravidele pot fi vaccinate în orice perioadă a sarcinii, pentru a se putea oferi protecţie pe toată durata epidemiei de gripă. Efectul benefic al vaccinării gravidelor se extinde şi la nou-născuţi, dar şi la sugarii mici (cu vârsta sub 6 luni), deoarece anticorpii materni (IgG) trec transplacentar şi prin lapte, asigurând o protecţie de cel puţin şase luni. Mai multe studii au evidenţiat o incidenţă crescută a îmbolnăvirilor de gripă la copiii cu vârsta sub 6 luni, cu rate mari de complicaţii şi deces, în perioadele de activitate epidemică; cum această categorie de vârstă nu se vaccinează direct, o soluţie de protejare ar fi vaccinarea sistematică a gravidelor şi a mamelor. Pornind de la aceste evidenţe, studii ulterioare au arătat că vaccinarea gravidelor şi a mamelor reduce cu 65% infecţiile gripale confirmate la copiii cu vârsta sub 6 luni şi cu 36% bolile respiratorii febrile la mame şi respectiv cu 29% la copii.
   În România, gravidele nu se vaccinează sistematic (sau deloc), nici măcar cele cu boli cronice asociate, existând şi în această situaţie prejudecata unor presupuse efecte adverse severe duble asupra sarcinii şi bolii cronice asociate. Astfel, gripa epidemică poate ajunge să aibă un impact necontrolat asupra acestei categorii de mare risc, recunoscută şi inserată în toate strategiile de prevenire şi combatere a gripei. Este nevoie de curaj şi de o conştientizare a efectului benefic al vaccinării antigripale pentru femeia gravidă şi pentru comunitate, din partea medicilor de familie, obstetricieni sau de alte specialităţi, dar şi din partea populaţiei.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.