Newsflash
Ars Medici

Vaccinarea antigripală a persoanelor cu boli cronice

de Dr. Viorel ALEXANDRESCU - ian. 11 2012
Vaccinarea antigripală a persoanelor cu boli cronice
   Foarte multe boli cronice pot constitui un risc de complicaţie şi deces în cazul suprapunerii unei infecţii gripale. Mecanismele fiziopatogenice sunt multiple, dar individualizate pe afecţiuni, şi se cuvine să precizăm întâi care sunt principalele boli cronice – la copii şi adulţi – care pot beneficia de vaccinarea antigripală.
   Boli cronice bronhopulmonare: bronşita cronică, bronşiectazia, silicoza, fibroza pulmonară, emfizemul pulmonar, astmul bronşic.
   Boli cronice cardiovasculare: sechele de infarct miocardic, boala coronariană ischemică cronică, bolile congenitale de cord, tulburările de ritm, insuficienţa cardiacă.
   Boli renale severe: insuficienţa renală cronică, sindromul nefrotic.
   Anemii severe.
   Afecţiuni hepatice severe: ciroza hepatică, hepatita cronică evolutivă.
   Diabetul zaharat.
   Disfuncţii cognitive, leziuni ale măduvei spinării, tulburări neuromusculare – care influenţează capacitatea pulmonară şi eliminarea secreţiilor traheobronşice.
   Amintim, în cele ce urmează, modificările produse de infecţia gripală, care pot decompensa afecţiunile cronice sau pot favoriza apariţia complicaţiilor.
   Febra creşte frecvenţa cardiacă şi respiratorie, favorizează deshidratarea şi reduce filtratul glomerular; poate determina convulsii la copii. Efecte posibile: decompensare cardiacă şi a hematozei pulmonare, poate creşte retenţia azotată şi valoarea glicemiei, leziuni cerebrale în urma convulsiilor repetate sau prelungite, accentuarea unei ischemii coronariene preexistente.
   Încărcarea bronşică: decompensare cardiacă şi respiratorie prin creşterea frecvenţei cardiace şi a stazei pulmonare, accentuarea efortului de tuse, favorizarea suprainfecţiei bacteriene bronhopulmonare.
   Infiltratul interstiţial: reducerea capacităţii pulmonare, creşterea frecvenţei respiratorii şi cardiace, cu decompensare cardiacă, favorizarea suprainfecţiei bacteriene bronhopulmonare.
   Rinita: favorizează complicaţiile otice şi sinuzale prin obstrucţie şi secreţii.
   Tusea frecventă: tulburări pulmonare şi ale frecvenţei cardiace.
   Trebuie menţionat că riscul de complicaţii şi deces la persoanele cu boli cronice poate fi influenţat şi de faptul că acestea au un răspuns protector în anticorpi mai mic după vaccinarea antigripală, comparativ cu persoanele sănătoase (68–70% faţă de 85–90%), valorile fiind şi mai scăzute, cu cât ne apropiem de vârsta de 64 de ani. Cu toate acestea, vaccinarea antigripală a persoanelor cu boli cronice reduce spitalizările pentru boli respiratorii şi cardiovasculare cu 87%, iar decesele cu 78%. Mai multe studii au evidenţiat faptul că beneficiul este mult mărit prin vaccinarea în mai mulţi ani consecutivi.
   Vaccinarea antigripală a bolnavilor cu diabet zaharat reduce orice complicaţie cu 56%, spitalizările cu 54% şi decesele cu 58%. În pofida acestor evidenţe, bolnavii cu diabet zaharat au o acoperire vaccinală foarte scăzută, chiar în ţările dezvoltate. Dacă am face o analiză a vaccinărilor la persoanele cu boli cronice, vom constata că numărul de vaccinări este mic, comparativ cu alte categorii de risc, cum ar fi persoanele instituţionalizate sau cele în vârstă, deşi numeric primul grup le depăşeşte cu mult pe celelalte.
   În România, de exemplu, numai numărul de persoane cu afecţiuni cardiace, cu vârsta între 15 şi 64 de ani, ajunge estimativ la 6,5 milioane, faţă de cel al persoanelor de peste 65 de ani, care sunt 3,8 milioane. Acoperirea vaccinală este de doar 14,8% în primul caz şi de 53% în al doilea. Creşterea vaccinărilor la persoanele cu boli cronice este limitată de „rigiditatea“ alocaţiei bugetare şi se impune strategia pe care au adoptat-o şi alte ţări, chiar dezvoltate: compensarea vaccinului la aceste persoane, de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Argumentul forte al acestei orientări este legat de faptul că, în cazul unei infecţii gripale apărute la un bolnav cu patologie cronică, costurile sunt mai mari comparativ cu o persoană sănătoasă, prin însumarea costurilor tratării gripei cu cele pentru boala cronică. Uneori, infecţia gripală poate decompensa o boală cronică preexistentă şi acest fapt impune introducerea unor noi medicamente, care pot creşte costurile tratamentului. Din aprecierile unor specialişti, vaccinarea antigripală a persoanelor cu boli cronice ar avea utilitatea individuală şi comunitară cea mai mare şi se impune o creştere a acoperirii vaccinale la această categorie de pacienţi.

  

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe