Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Tulburarea disociativă de tip Ganser

Viața Medicală
Dr. Alexandru TRIFAN miercuri, 4 aprilie 2012
   De la un mic grup de psihiatri dedicaţi studiului tulburărilor mintale la delincvenţi, s-a ajuns la recunoaşterea unei categorii de supraspecialişti, cu opinii ascultate de instituţiile judiciare. Psihiatria legală modernă a beneficiat de patru dezvoltări-cheie: • evo­luţia înţelegerii doctrinale a alienării personalităţilor antisociale, în contextul efortului de clarificare a relaţiei dintre boala mintală şi criminalitate • edificarea testelor care definesc insanitatea legală • noile metodologii pentru tratamentul tulburărilor mintale, care oferă alternative mă­surilor custodiale • schimbarea atitudinilor şi percep­ţiilor publicului despre disfuncţiile cerebrale în general.
   Răspunderea etică a medicului psihiatru legist are o pondere comparabilă cu cea a judecătorului care trebuie să se asigure că un vinovat nu rămâne nepe­dep­sit, dar şi că nu este pedepsit un nevinovat. În ter­menii psihiatriei legale, aceasta se traduce în a avea grijă ca un delincvent bolnav psihic să fie recunoscut ca atare, dar şi ca un inculpat să nu se ascundă de pe­deapsă în spatele unei boli psihice inexistente. Justiţia are dificila misiune de a nu se lăsa amăgită de dilatarea nejustificată a conceptului de anormalitate, aşa cum s-a procedat cu protestatarii, la finele secolului trecut, în unele ţări din estul Europei (inclusiv România), dar fără să lase alienatul în comunitate, subscriind la o neîntemeiată dezin­stituţionalizare. În sfârşit, legistul cu formaţie psihiatrică se află în poziţia unică de a depista şi descuraja tratamentele inumane, abuzive şi degradante. Sagan şi Johnsen au arătat că, deoarece aparenţele medicale ale unor ingerinţe pot fi adeseori pervertite cu efecte devastatoare asupra spiritului şi trupului, este de datoria profesiei medicale să protesteze efectiv îm­po­tri­va coerciţiunii abuzive ca instrument de tortură şi control politic.

 
   În fişele cabinetului de psihiatrie am păstrat descrierea unui caz de expertiză psihiatrică, pe care-l redăm mai jos.
   Tânărul I. U. este adus de organele de cercetare penală pentru stabilirea stării sale psihice. Delictul comis de arestat era furtul, dintr-un depozit, al unei arme de foc. Circumstanţa agravantă era că fapta se petrecuse cu câteva zile înainte de vizita în localitate a şefului statului, născând bănuiala că există intenţia unui asasinat. Suspiciunea de tulburare mintală era sugerată de comportamentul anormal al făptaşului. În condiţiile de examinare, acesta, un absolvent de liceu, se prezenta imobil, sugerând, din observaţia generală, o stare de tulburare a conştienţei. La întrebări repetate cu insistenţă, ieşea din starea stuporoasă pentru a da răspunsuri având un sens „alături“. În lumina intuiţiei bazate pe „theory of mind“, explicaţia era următoarea: înţelegea întrebarea, imaginea răspunsului spontan corect apărea ca un flash, dar era instantaneu deturnată involuntar în inconştient printr-o comutare semantică eronată aleatoriu sau chiar antinomică. Supraveghetorii au observat momente de comportament halucinant elaborat în sfera vizuală. Aparenta dezorientare se însoţea de amnezie intermitentă.
   Având toate argumentele de susţinere, concluzia expertizei a fost de sindrom Ganser, dar diagnosticul a trebuit să excludă un debut de psihoză, mai ales că Whitlock a considerat sindromul ca făcând parte dintr-o astfel de categorie neobişnuită. Astfel, cercetările judiciare au continuat şi, după o scurtă condamnare, tânărul a fost eliberat. Evoluţia lui ulterioară, urmărită longitudinal mai mulţi ani, a înregistrat dispariţia simptomelor, care nu au mai revenit.
   Sindromul Ganser este inclus în DSM în rândul tulburărilor disociative IAS (fără altă specificaţie). Se caracterizează prin răspunsuri şi comportament „alăturea“ asociate cu simptome de deficit fără fond organic. Pacientul pare să fie afectat de o ignorare sistematică a realităţii ambiante, actele şi vorbele sale părând să se adreseze unor situaţii bizare. Există, în mod cert, o restrângere a câmpului conştienţei; pacientul este cufundat într-o stare de claritate diminuată, înrudită, după Baruk, cu cele catatonice şi cataleptice. În acestea din urmă, persoana afectată de tulburare se menţine nemişcată, luând o înfăţişare hipnoidă.
   Identificat de Sigbert Ganser în anul 1898 printre persoanele în­car­cerate, sindromul care-i poartă numele s-a înscris, ca inter­pretare, într-un interval având la o extremitate simularea iar la cealaltă organicitatea. A constituit ţinta unor controverse în care unii (Voegele ş.a.) îi susţineau individualitatea, ca urmare a ob­ser­vaţiilor proprii, Withlock îl lista printre psihozele aparte, Kraepelin îl înrudea cu negativismul catatonic, dar cea mai mare par­te din psihiatrii actuali îl aşază în rândul manifestărilor isterice.
   În perspectiva unei interpretări psihodinamice, se poate pleca de la catastrofalul stres generat de cercetarea penală şi de detenţie. Enorma cantitate de anxietate rupe digurile care protejează Eul de angoasă. Odată cu prăbuşirea zăgazurilor, acesta este înecat psihodinamic, nemaifiind capabil să îndeplinească funcţiile sale de testare a realităţii, raţionale şi decizionale.
   În final, răspunsul la întrebarea dacă sindromul Gauser este specific numai detenţiei şi prizonierilor aflaţi în această situaţie poate stârni interes. Unul aproximativ ar fi acela că orice „tsunami“ afectiv poate avea aptitudinea de a genera un sindrom psihic mai mult sau mai puţin similar.

 

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC