Accesul la mijloacele de investigaţie moderne şi nivelul ridicat de educaţie medicală a populaţiei au condus la creşterea numărului de cazuri de boală varicoasă diagnosticate, prevalenţa raportată fiind între 10 şi 50% (Woodsite şi colab., 2003). Studiul patogeniei bolii varicoase prezintă numeroase lacune, deşi de-a lungul timpului au fost emise numeroase ipoteze. Concepţiile patogenice clasice (Malan, Giabbani, 1964) pot fi grupate în trei teorii esenţiale: parietală, valvulară şi anastomotică. La ora actuală, sub raport fiziopatologic, este unanim recunoscut rolul insuficienţei valvulare, al dilatării venelor şi al creşterii presiunii venoase, controversele vizând stabilirea factorului primordial (Kim şi colab., 2005; Jeanneret şi colab., 2007; Kurihara şi colab., 2007). Aceste modificări, ce caracterizează instalarea şi evoluţia bolii varicoase, au însă un substrat patogenic mult mai profund, încă neelucidat.(…)
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
