Inhibitorii de hidroximetilglutaril coenzima A reductază, cunoscuţi sub numele de statine, reprezintă actualmente una din clasele de medicamente cu cea mai largă utilizare. Ţinta lor este hipercolesterolemia, unul dintre principalii factori de risc pentru ateroscleroză, deci sunt administrate îndeosebi pentru boala coronariană. Efectele lor benefice asupra aparatului cardiovascular se extind însă dincolo de reducerea colesterolemiei. S-a demonstrat, recent, că statinele exercită efecte favorabile asupra funcţiei endoteliale, că frânează fibrozarea miocardului atrial care, la rândul ei, predispune la instalarea şi permanentizarea fibrilaţiei atriale, că reduc microinfarctizările care apar după orice procedură intervenţională pe coronare (dilataţii, stentări) ş.a., toate aceste efecte fiind denumite pleiotrope. (...)"> STATINELE ŞI MUŞCHIUL STRIAT - Viața Medicală
Newsflash
Ars Medici

STATINELE ŞI MUŞCHIUL STRIAT

de Conf. dr. Corneliu ZEANA - sept. 10 2010
STATINELE ŞI MUŞCHIUL STRIAT

    Inhibitorii de hidroximetilglutaril coenzima A reductază, cunoscuţi sub numele de statine, reprezintă actualmente una din clasele de medicamente cu cea mai largă utilizare. Ţinta lor este hipercolesterolemia, unul dintre principalii factori de risc pentru ateroscleroză, deci sunt administrate îndeosebi pentru boala coronariană. Efectele lor benefice asupra aparatului cardiovascular se extind însă dincolo de reducerea colesterolemiei. S-a demonstrat, recent, că statinele exercită efecte favorabile asupra funcţiei endoteliale, că frânează fibrozarea miocardului atrial care, la rândul ei, predispune la instalarea şi permanentizarea fibrilaţiei atriale, că reduc microinfarctizările care apar după orice procedură intervenţională pe coronare (dilataţii, stentări) ş.a., toate aceste efecte fiind denumite pleiotrope. (...)

Problema colesterolului a intrat în centrul atenţiei medicilor, îndeosebi a cardiologilor, iar casele de medicamente producătoare de statine au stimulat energic preocupările şi studiile în această direcţie. În consecinţă, nivelul considerat „normal“ al colesterolemiei a coborât progresiv, de la 240 mg/dl la 220, apoi la 200 mg/dl. Este posibil ca această coborâre a limitei valorilor normale pentru colesterolemie să fie şi urmarea unei anumite presiuni exercitate de producătorii de statine, ale căror profituri sunt absolut fabuloase. Facem o paranteză. S-a dovedit, recent, fiind puse sub anchetă chiar şi persoane din conducerea OMS, că vâlva stârnită de gripa porcină a fost „stimulată“ de producătorii vaccinului respectiv, vândut pe scară largă. Firmele producătoare au stimulat şi propaganda din diferite ţări, cointeresând personalităţi medicale cu influenţă asupra opiniei publice. Chiar şi catalogarea de către OMS a recentei gripe porcine drept pandemie a fost abuzivă, deoarece îndreptăţirea pentru această etichetare e dată nu numai de apariţia de cazuri în numeroase arii geografice, ci şi de severitatea îmbolnăvirii, or, această gripă are o mortalitate mult mai redusă decât gripa obişnuită şi specifică speciei noastre. Anumite guverne (Olanda, Polonia) nu au acceptat atitudinea alarmistă şi au refuzat cumpărarea vaccinului. Nu au înregistrat niciun plus de mortalitate. La noi, poziţia rezervată a preşedintelui ţării cu privire la această epidemie de gripă porcină s-a dovedit corectă. Epidemia nu a avut nicio influenţă asupra mortalităţii generale, spre deosebire de gripa obişnuită, unde un astfel de fenomen este înregistrabil. Chiar şi în cazul gripei aviare au existat interese economice, măsurile de tipul sacrificării unui mare număr de păsări care au fost arse sau îngropate fiind discutabile.
    Revenind la problema statinelor, cu tot preţul lor ridicat, raportul beneficiu/risc este net favorabil. Efectele lor adverse sunt rare, limitându-se practic la nivelul ficatului şi musculaturii striate (1). Ele sunt de tip toxic, fără angajarea unor mecanisme autoimunitare, cu reversibilitate după oprirea administrării. Un studiu de maximă independenţă şi corectitudine, cu reevaluare periodică, este studiul Framingham. Iată una din concluziile privind colesterolemia: asociaţia între colesterolul total şi mortalitatea prin toate cauzele a fost pozitivă la 40 de ani, neglijabilă la 50–70 de ani şi negativă la 80 de ani şi peste (2).
     Miopatia indusă de statine este relativ frecventă, dar nu se poate exprima procentual cu acurateţe, deoarece numeroase cazuri sunt fruste, neraportate, sau nu se face legătura între o degradare musculară, pusă de regulă pe seama vârstei, şi administrarea statinelor.
Prezentarea cazului
Discuţii
Concluzii
Articolul integral îl puteţi citi în zairul nostru, Viaţa medicală.


 
 

Notă autor:

Bibliografie:
1. Zeana C. – Efectele adverse ale statinelor: afectarea ficatului şi
a muşchiului striat. Viaţa medicală, 2007, 6: 6.
2. Kronmal R. A. – Total serum cholesterol level and mortality risk
as a function of age. Arch Intern Med, 1993, 153: 1065–73.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe