Proteinele de legare a
lipidelor cu greutate moleculară mică (SLBP) este denumirea generică pentru o
serie de polipeptide de dimensiuni mici cu distribuţie largă în organismul
uman, care au rolul de a lega substanţe hidrofobe, fiind exprimate într-o mare
varietate de celule şi ţesuturi.
Funcţia generică a
acestor proteine este fie de a facilita fluxul celular al substanţelor cu
hidrosolubilitate redusă şi de a facilita utilizarea/transformarea lor metabolică,
fie de a sechestra aceşti liganzi şi de a le împiedica legarea de alte situsuri
celulare. Deşi prezenţa SLBP la nivelul ţesuturilor implicate în metabolizarea
lipidelor pare a fi necesară, funcţia lor biologică exactă nu este pe deplin
caracterizată.
O serie de studii (pe
animale şi clinice observaţionale umane) susţin rolul acestor polipeptide şi
mai ales a două din ele – AFABP şi lipocalina-2 – în complicaţiile
cardiovasculare şi metabolice ale obezităţii.
AFABP
AFABP sau FABP4 (adypocite fatty acid
binding protein – proteina de legare a acizilor graşi provenită din
adipocite sau proteina de legare a acizilor graşi 4) este una din cele mai bine
reprezentate proteine transportor pentru lipide de la nivelul adipocitelor
mature, macrofagelor, celulelor dendritice şi celulelor endoteliale.
Se consideră că este cea de-a treia
adipokină sintetizată şi secretată preferenţial de ţesutul adipos, după
adiponectină şi leptină; reprezintă aproximativ 6% din totalul proteinelor
citosolice provenite din culturile de celule adipoase.
AFABP face parte din familia proteinelor de
legare a lipidelor intracelulare (FABP), cu greutăţi moleculare de 14–15 kDa,
pentru care s-au descris până în prezent nouă reprezentanţi (FABP 1–9), ceilalţi
fiind secretaţi la nivelul majorităţii organelor parenchimatoase, dar şi al
intestinului şi al sistemului nervos central şi periferic).
Proteinele de legare a acizilor graşi
împărtăşesc o structură terţiară comună (fig. 1), formată dintr-un
centru hidrofob flancat de două lanţuri α şi o zonă externă „de barieră“
hidrofilă, aceasta la rândul său alcătuită din lanţuri β antiparalele – singura
deosebire între membrii familiei constând în secvenţa de aminoacizi care
alcătuiesc structura primară. Molecula AFABP este formată din 132 de aminoacizi,
ARNm şi sinteza acestor proteine fiind semnificativ crescute la trecerea din
stadiul de preadipocit în adipocit matur. (...)
