Newsflash
Ars Medici

Screeningul funcţiei tiroidiene pentru prevenţia retardului psihomotor

Screeningul funcţiei tiroidiene pentru prevenţia retardului psihomotor

Hipotiroidismul congenital, entitate patogenetică definită prin deficit tiroidian la naştere, este întâlnit la 1/3.000–1/5.000 din nou-născuţi. Hormonii tiroidieni joacă un rol important în dezvoltarea creierului, mielinizare şi dezvoltarea conexiunilor neuronale. În acest context, deficitul de hormoni tiroidieni atrage după sine un retard psihomotor, influenţat desigur de gradul deficitului hormonal, de momentul instalării şi de vârsta depistării afecţiunii. În unele cazuri, se poate ajunge la o formă severă de retard mental, cretinismul. (...)

     Se cunoaşte faptul că funcţia tiroidiană este indispensabilă creşterii şi dezvoltării copilului, încă din viaţa intrauterină. Glanda tiroidă îşi începe dezvoltarea încă din săptămânile 4–10 de viaţă intrauterină, secreţia hormonală apărând în săptămânile 10–11, iar nivelul hormonilor tiroidieni ai fătului ajunge la cel al nou-născutului în săptămânile 18–20.
   Deficitul permanent de hormoni tiroidieni la naştere este generat de cauze multiple, în principal anatomice (disgenezie tiroidiană) sau funcţionale (dishormonogeneza şi deficitul de iod). Disgenezia tiroidiană include aplazia, hipoplazia şi tiroida ectopică, fiind responsabilă de 80–90% din cazurile de hipotiroidism primar. Dishormonogeneza (erorile înnăscute în sinteza, secreţia şi utilizarea hormonilor tiroidieni) include deficienţele enzimatice cu transmitere ereditară autozomal recesivă şi este răspunzătoare de 5–10% din hipotiroidismul primar permanent.
   Pe lângă hipotiroidismul permanent, deficitul de hormoni tiroidieni la nou-născut include printre cauze şi hipotiroidismul primar tranzitoriu, apărut în următoarele situaţii patogenetice: • boala Graves, unde asistăm la pasajul transplacentar de antitiroidiene de sinteză • deficitul de iod al mamei în timpul sarcinii, apărut în zonele cu deficit de iod • expunerea frecventă la iod a fătului şi a nou-născutului, cu blocarea consecutivă a funcţiei tiroidiene, situaţie întâlnită în cazurile de badijonare frecventă a colului uterin cu soluţii antiseptice pe bază de iod • transferul la făt al anticorpilor antitiroidieni de la mama cu tiroidită autoimună (se fixează de receptorii pentru TSH ai nou-născutului, blocând astfel efectul stimulator al hormonului hipofizar).
   În cazuri mai rare, se întâlneşte la nou-născut hipotiroidismul hipotalamic hipofizar permanent, care însă nu poate fi decelat prin metoda de screening bazată pe dozarea TSH. (...)
   În ţara noastră, prevalenţa hipotiroidismului congenital la copiii incluşi în programul de screening neonatal a variat între 1/2.500 (2002) şi 1/7.500 (în anul 2008). Scăderea prevalenţei hipotiroidiei în cazuistica studiată în decursul anilor poate fi asociată cu elaborarea legislaţiei care stipulează prevenirea deficitului de iod prin administrarea sării iodate, fapt ce considerăm că a redus semnificativ cazurile de hipotiroidism congenital.
   În cazul depistării şi instituirii precoce a tratamentului, un factor important în evoluţia dezvoltării psihomotorii a copilului este complianţa la tratament. Astfel, în primul an de viaţă, monitorizarea clinică şi biologică se face lunar, doza substitutivă de hormoni tiroidieni adaptându-se în funcţie de performanţele copilului şi de nivelul său hormonal. Se consideră că depistarea în prima lună de viaţă asociată cu o complianţă adecvată la recomandările medicale asigură dezvoltarea psihomotorie normală a copiilor cu hipotiroidism congenital.
   În decursul anilor, în Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof. dr. Alfred Rusescu“ Bucureşti au fost depistaţi prin scr eening peste 100 de copii cuhipotiroidism congenital. În prezent, echipa de specialişti din IOMC, alături de colegii din celelalte două centre regionale, depune eforturi pentru generalizarea screeningului la nivelul întregii ţări.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe