Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Salbutamolul, magneziul şi aritmiile cardiace

Viața Medicală
Conf. dr. Corneliu ZEANA miercuri, 7 ianuarie 2015
    După descoperirea diferenţelor dintre cele două tipuri de receptori beta-adrenergici, beta 1, cu efect pe cord, şi beta 2, cu efect pe bronhii şi vase, cercetarea farmaceutică nu a întârziat să ofere medicamente cu efecte specifice asupra unuia sau altuia. Separarea celor două tipuri de receptori beta-adrenergici nu este însă absolută atunci când vorbim de o anumită substanţă, astfel încât, în doze mai mari sau la anumiţi indivizi, devin manifeste şi acţiunile extinse asupra celuilalt tip de receptor beta-adrenergic. Dozele recomandate de firmele de medicamente sunt astfel alese încât să se evite interferenţele nedorite.
    Salbutamolul posedă o selectivitate înaltă pentru receptorii adrenergici bronşici, efectul său bronhodilatator este remarcabil, astfel încât acest medicament a uşurat mult viaţa astmaticilor. În cazul salbutamolului, tulburările de ritm cardiac legate de extensia acţiunii stimulatorii şi asupra receptorilor beta 1 adrenergici sunt rare şi se manifestă numai la indivizi predispuşi la aritmii cardiace. Ca regulă generală, se evită administrarea salbutamolului la persoanele cu aritmii: extrasistole frecvente, atacuri de TPSV etc.
    În populaţia generală, una din cauzele comune pe fondul căreia apar aritmiile cardiace este deficitul de magneziu. Spasmofilia latentă poate fi scoasă clinic în evidenţă în condiţiile administrării unui beta-adrenergic tip salbutamol, iar administrarea de magneziu poate contracara efectul aritmogen al acestui medicament. Prezentăm succint un astfel de caz.

 

O elevă în vârstă de 14 ani, fără antecedente semnificative, s-a prezentat la medicul pediatru pentru o bronşită cu caracter astmatiform (crize de tuse şi de wheezing), stare instalată în urma unei viroze respiratorii. I s-au prescris salbutamol 3x2 mg p.o. şi expectorante. La scurt timp după fiecare doză, pacienta se plângea de „bătăi neregulate ale inimii“, provocatoare de anxietate. Rezumăm datele semnificative din consultul cardiologic: semn Chvostek pozitiv net, de gradul doi, fără ca pacienta să fi prezentat semne clinice de spasmofilie. Fin suflu protosistolic apexian, evident numai după trecerea bruscă din poziţia ghemuit în ortostatism, manevră care poate demasca un prolaps de valvă mitrală. Aritmie respiratorie neobişnuit de marcată. Dermografism pozitiv. Electrocardiografic, după salbutamol, se înregistrează extrasistole atriale şi ventriculare relativ frecvente. Ecocardiografic, discret prolaps de valvă mitrală.
După administrarea de magneziu şi reducerea dozelor de salbutamol la 3x1 mg pe zi,  evoluţia a fost favorabilă atât sub aspectul aritmiilor, cât şi al bronşitei astmatiforme.

Discuţii. Carenţa de magneziu, deosebit de frecventă în ultimul timp din cauza aportului deficitar, este de regulă latentă, dar modelează spectrul îmbolnăvirilor şi modul în care se manifestă diversele afecţiuni. Spasticitatea bronşică exagerată este nu rareori un semn de deficit magnezic, iar răspunsul bun la magnezioterapie confirmă această legătură (2). Acelaşi lucru îl putem afirma şi despre tulburările de ritm care apar nejustificat, pe cord aparent sănătos (2). Prolapsul de valvă mitrală, afecţiune destul de răspândită, este, potrivit lui Durlach, expresia unui deficit prelungit de magneziu, instalat de timpuriu pe fondul unei predispoziţii cu componentă familială (1). Determinarea magneziemiei este practic inutilă în astfel de cazuri, deoarece deficitul de magneziu este intracelular, iar plasma nu este decât un sector de tranzit. Cu mult mai preţios este semnul Chvostek, îndeosebi la copii şi tineri. La adulţi şi, mai cu seamă la vârstnici, acest semn îşi pierde însă valoarea, fiind aproape întotdeauna negativ. Orice reacţie neobişnuită faţă de un medicament trebuie să ne facă să-i căutăm explicaţia.   

Concluzii. Pe fondul unui deficit de magneziu, adesea latent, salbutamolul poate induce aritmii cardiace. Aceste aritmii, ca şi hiperreactivitatea bronşică de tip astmatic, răspund bine la tratamentul cu magneziu.

Bibliografie

1. Durlach J. Les rapports entre le magnesium et le prolapsus de la valve mitrale. Revue Med Fonctionnelle. 1988, 20:121-178

2. Zeana C. Magneziul (biologie, clinică, tratament). Ed. Enciclopedică 1994, p. 130-132

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC