Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

România anului 2014

Viața Medicală
Mălina DUMITRESCU miercuri, 22 octombrie 2014

Prezentăm situaţia curentă a îngrijirilor paliative în România în 2014 şi perspectivele de dezvoltare, în lumina documentelor internaţionale recente, ce susţin integrarea paliaţiei în strategiile naţionale de sănătate, la toate nivelurile, cu accent prioritar pe asistenţa primară şi comunitară.

 

 

   Contextul internaţional. 2014 a reprezentat, pe plan internaţional, un an ce va rămâne de referinţă pentru dezvoltarea îngrijirilor paliative. În luna ianuarie, pe agenda Consiliului executiv al OMS s-au aflat, pentru prima oară, discuţii extinse referitoare la o rezoluţie de sine stătătoare privind îngrijirile paliative. Consiliul a analizat raportul detaliat legat de îngrijirile paliative prezentat de secretariatul OMS, iar la sesiunea din 23 mai 2014 a Adunării generale a sănătăţii a fost adoptată oficial Rezoluţia WHA67.19 – Dezvoltarea îngrijirilor paliative – componentă a tratamentului integrat în cadrul îngrijirii continue pe parcursul vieţii.
   Rezoluţia solicită statelor membre: să dezvolte şi să implementeze politici cost-eficiente şi echitabile de integrare a îngrijirilor paliative în ansamblul sistemelor se sănătate, la toate nivelurile, cu accent pe asistenţa primară, comunitară şi la domiciliu; să asigure alocarea corespunzătoare de resurse financiare şi umane pentru iniţiative de dezvoltare a îngrijirilor paliative, prin implementarea de politici specifice, educaţia şi instruirea personalului, asigurarea medicamentelor esenţiale, inclusiv a celor cu regim controlat; să asigure, prin parteneriate multisectoriale, suportul adecvat şi instruirea familiilor pacienţilor, voluntarilor comunitari şi altor persoane implicate în îngrijirea bolnavilor; să integreze îngrijirea paliativă în educaţia continuă a personalului, în concordanţă cu rolurile şi responsabilităţile profesionale; să evalueze nevoile interne de îngrijiri paliative, inclusiv cele referitoare la medicaţia pentru controlul durerii şi să asigure medicaţia esenţială pentru îngrijirile paliative; să revizuiască şi să adapteze legislaţia naţională şi politicile de control al medicamentelor (în concordanţă cu ghidurile OMS), pentru îmbunătăţirea accesului şi utilizării raţionale a medicamentelor pentru controlul durerii; să actualizeze lista naţională a medicamentelor esenţiale, în lumina actualizării Listei model a OMS; să susţină parteneriatele între instituţiile publice şi societatea civilă, inclusiv asociaţiile de pacienţi, sprijinind dezvoltarea serviciilor pentru pacienţii care au nevoie de îngrijiri paliative; să implementeze şi să monitorizeze acţiunile de îngrijiri paliative incluse în planul global de acţiune al OMS.
   E importantă cunoaşterea şi popularizarea acestor prevederi, care vin în sprijinul Strategiei naţionale de îngrijiri paliative, propuse MS în 2012, şi care susţine necesitatea dezvoltării paliaţiei în toate mediile de acordare a serviciilor: în asistenţa primară şi comunitară, precum şi prin servicii specializate.
   Atlasul global al îngrijirilor paliative la sfârşitul vieţii. În ianuarie 2014, OMS şi WPCA (Alianţa Mondială pentru Îngrijiri Paliative) au publicat la Geneva primul „Atlas global al îngrijirilor paliative la sfârşitul vieţii“. Scopul lui este de a pune în lumină nevoia acută de îngrijiri paliative la nivel global şi de a oferi informaţii tuturor celor interesaţi de îmbunătăţirea accesului tuturor categoriilor de pacienţi la aceste servicii.
   Lucrarea realizează o hartă globală a situaţiei îngrijirilor paliative, grupând ţările lumii în patru categorii: 1. ţări în care nu există activitate de hospice sau îngrijiri paliative (75); 2. ţări cu interes în dezvoltarea îngrijirilor paliative şi servicii incipiente (23) 3. a. ţări cu servicii izolate de îngrijiri paliative (74) şi b. ţări cu ser­vicii generalizate de îngrijiri paliative(17); 4. a. ţări cu servicii de îngrijiri paliative în stadiu preliminar de integrare în sistemul de sănătate (25) şi b. ţări cu servicii de îngrijire paliativă în stadiu avansat de integrare în sistemul de sănătate (20).
   România este clasificată în grupul 4b, caracterizat prin dezvoltarea unei activităţi în domeniul paliaţiei care a creat deja o „masă critică“ de servicii în diferite locaţii, cu acoperirea tuturor tipurilor de servicii atât în sistemul public, cât şi în cel privat, cu disponibilitate generală în privinţa medicamentelor opioide pentru controlul durerii, cu centre recunoscute în domeniul educaţiei şi programe de instruire de bază şi EMC cu impact asupra politicilor de integrare a îngrijirilor paliative în ansamblul sistemului de sănătate la toate nivelurile de asistenţă. Realitatea este departe de a ne satisface: la începutul anului 2013, acoperirea nevoii de servicii de îngrijiri paliative era de 6%.
   Educaţia profesioniştilor. Cursul de atestat în îngrijiri paliative. Numărul total de medici cu atestat de studii complementare în îngrijiri paliative se ridică în prezent la 405. O nouă serie de medici (2014–2016) din întreaga ţară a început cursul cu primul modul teoretic ce are loc la Braşov. Cursul online pentru medici, demarat în 2011, este disponibil şi are 10 module independente. Cursurile sunt recomandate profesioniştilor din sănătate care doresc să aprofundeze subiecte importante pe teme specifice – paliaţie, controlul durerii, comunicarea diagnosticului de boală gravă, starea terminală, simptome digestive şi respiratorii etc. –, studenţilor la medicină din anii terminali, medicilor rezidenţi, psihologilor şi altor profesionişti din domeniul paliaţiei. Cursurile sunt creditate de CMR. Peste 130 de medici de diferite specialităţi au participat până în prezent la unul sau mai multe module. Masteratul multidisciplinar de îngrijiri paliative (durata: doi ani) continuă în cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii „Transilvania”  din Braşov, în anul universitar 2014–2015, cu cea de-a cincea serie. Masteranzii sunt absolvenţi de medicină, asistenţă medicală/nursing, asistenţă socială, psihologie, teologie, kinetoterapie, psihiatrie, filologie şi lucrează în sistemul de sănătate de stat sau privat, în ONG-uri sau intenţionează să deschidă noi servicii de îngrijire paliativă. Programele de instruire pentru asistenţii medicali au continuat să prezinte interes. Cursurile –  introductiv şi avansat – au fost organizate în cadrul unei finanţări oferite de Fundaţia BMS New York, în 13 localităţi şi au avut o participare de 335 de asistenţi medicali.
   Conferinţa naţională de îngrijiri paliative. Evenimentul este urmărit în fiecare an (din 1999) de peste 150 de participanţi din toată ţara: medici, asistenţi medicali, psihologi, asistenţi sociali, îndrumători spirituali, specialişti terapeuţi. Medicii interesaţi vin din 16 specialităţi diferite, cei mai numeroşi fiind medicii de familie şi medicii oncologi. Între 23 şi 25 octombrie 2014, la Timişoara, 37 de lectori din ţară, dar şi invitaţi străini vor prezenta cele mai intere­sante şi actuale subiecte de îngrijire paliativă, în 11 plenare, 25 de ate­liere şi trei sesiuni de comunicări orale. În acest an, invitaţi speciali sunt: dr. Alison Landon (Marea Britanie), dr. David Levy (SUA) şi prof. dr. Dorel Săndesc – secretar de stat în MS. În cadrul eve­ni­mentului vor avea loc două lansări de carte: „Protocoale clinice pentru îngrijiri paliative“ – (reeditat 2014) şi „Gray Matter“ de dr. David Levy. Conferinţa este creditată EMC de CMR şi OAMGMAMR. Înscrierile se pot face on-line pe www.anip.ro până la 12 octombrie.
   Servicii de îngrijiri paliative în 2014. Pe lângă cele 67 de servicii existente la începutul anului 2013, menţionate în Catalogul 2012 al serviciilor de îngrijiri palitive, 2014 a constituit anul de înfiinţare pentru câteva noi servicii specializate de paliaţie.
   Cercetare. În perioada 5–7 iunie 2014, în cadrul Congresului de cercetare al Asociaţiei Europene de Îngrijiri Paliative, desfăşurat la Lleida (Spania), au fost prezentate rezultate ale cercetării realizate printr-un proiect de parteneriat între Spitalul Cantonal St. Gallen (Elveţia), Hospice „Casa Speranţei“ şi Media Research Centre România, menit să îmbunătăţească accesul populaţiei la îngrijiri paliative la nivelul asistenţei primare şi comunitare. Proiectul îşi propune să evidenţieze bariere în accesul bolnavilor de cancer la îngrijire în comunitate şi să propună un model de intervenţie prin educaţie, asigurarea de îngrijiri paliative de bază şi ajustări legis­lative şi financiare. Proiectul abordează nivelul 2 din Strategia naţio­nală de îngrijiri paliative, respectiv acordarea îngrijirilor paliative la nivel de bază, prin medicina de familie şi asistenţa comunitară.
   Un alt proiect de cercetare, finanţat printr-un program de cooperare româno-elveţian are ca parteneri Departamentul de oncologie al Spitalului Cantonal St. Gallen (Elveţia), Institutul Oncologic Institute „Prof. dr. I Chiricuţă“  Cluj-Napoca, Spitalul Judeţean Alba, Institutul Oncologic „Al. Trestioreanu” Bucureşti, Institutul Regional de Oncologie Iaşi şi Hospice „Casa Speranţei“. Proiectul are ca scop integrarea îngrijirilor paliative şi oncologiei în diferite medii de acordare a serviciilor, prin realizarea şi testarea de intervenţii centrate pe nevoile pacienţilor.
   Programul naţional de îngrijiri paliative. Programul prezentat la conferinţa ANIP din 2013 şi supus atenţiei MS din 2012 este încă în fază de discuţii. Unele structuri de dezvoltare propuse au fost incluse în Proiectul de reformă a sistemului de sănătate. Proiectul cuprinde intervenţii pe termen scurt, mediu şi lung în cadrul Strategiei Naţionale de Sănătate 2014–2020, îngrijirile paliative fiind una dintre componentele vizate atât la nivel de spital, cât şi de asistenţă ambulatorie şi la domiciliu. Proiectul va susţine înfiinţarea a 29 de compartimente de îngrijiri paliative de spital, 90 de cabinete de consultaţii în ambulatoriu şi 90 de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu, ceea ce va contribui la îmbunătăţirea accesului la îngrijiri paliative şi dezvoltarea coordonată şi uniformă a serviciilor specializate şi de bază în toate judeţele.
   Calitatea serviciilor. Odată cu creşterea interesului pentru îngrijirile paliative şi cu dezvoltarea serviciilor, s-a impus tot mai acut nevoia de stabilire a unor standarde de calitate şi de creare a unui sistem naţional de evaluare a serviciilor de îngrijiri paliative. ANIP şi-a propus să dezvolte o modalitate de evaluare a serviciilor, în colaborare cu autorităţile, furnizorii de servicii şi beneficiarii. La întâlnirea Consiliului naţional din martie 2014 a început procesul de elaborare a unor grile pentru evaluarea serviciilor de îngrijiri paliative în unităţi cu paturi şi la domiciliu. Ulterior, procesul a fost transpus într-un proiect depus spre finanţare, rezultatele fiind aşteptate la sfârşitul anului. Sistemul de evaluare va fi iniţial testat în mod voluntar pe unele organizaţii/servicii, urmând a fi ulterior propus spre a fi implementat la nivel naţional, pe serviciile de îngrijiri paliative din sistemul public şi cel privat, în unităţi cu paturi  şi îngrijiri palative la domiciliu.

 

Rubrică realizată de Hospice „Casa Speranţei“ (www.hospice.ro), promotor al îngrijirii paliative în România din 1992, centru de excelenţă în Europa de Est şi unul dintre modelele recunoscute la nivel global de servicii şi educaţie în paliaţie. Coordonator: conf. dr. Daniela Moşoiu (Universitatea „Transilvania“ din Braşov, director educaţie şi dezvoltare Hospice „Casa Speranţei“)

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC