Cele peste
treizeci de supraspecializări apărute în ultimii cincizeci de ani pe sectoare
tot mai înguste ale medicinii au contribuit la progresul medicinii moderne, cu
creșterea performanțelor și calității serviciilor medicale. Cu toate acestea,
fenomenul are și unele dezavantaje. Unitatea organismului a fost fragmentată,
cu schimbarea interesului pentru bolnav către boală iar asistența medicală s-a
complicat, făcând dificilă uneori alegerea specialistului indicat.
În acest
context, se pune întrebarea: medicina de familie, cea mai veche ramură
medicală, singura specialitate care trebuie să cuprindă informații din toate
sectoarele medicale, mai are vreun rost? În mod categoric, răspunsul la această
întrebare este unul pozitiv. Medicina de familie are rolul ei în actualul
sistem medical, având funcții specifice, care nu pot fi preluate de alte
specialități medicale. Conform normelor actuale, una dintre aceste funcții este
acordarea îngrijirii medicale curente, medicul de familie încercând să rezolve
trei sferturi din cazurile medicale care se prezintă la cabinet. Prin această
funcție, medicina de familie face economie de timp și resurse ale sistemul
medical, permițând celorlalte specialități să se ocupe de cazurile dificile.
Apoi, medicina
de familie trebuie să asigure accesibilitatea la asistența medicală. Inițial,
se spunea că medicul de familie trebuie să fie păzitorul sistemului medical,
însă ulterior s-a renunțat la această idee. S-a păstrat ideea de facilitare a
accesului pacienților în sistemul medical, medicul de familie fiind cel în
măsură să îndrume pacientul în funcție de necesitățile acestuia.
Supravegherea
și promovarea stării de sănătate sunt alte atribuții ale medicinii de familie.
Medicul de familie consiliază omul sănătos/pacientul pentru păstrarea stării de
sănătate, urmărește prevenirea bolilor, consiliază individul înainte ca acesta
să apeleze la sistemul sanitar. Astfel, medicul de familie are rol în
profilaxiile primară, secundară și terțiară a îmbolnăvirilor.
Alte funcții
ale medicinii de familie sunt arhivarea informației medicale și sinteza
diagnostică și terapeutică. Medicul de familie are rol în inventarierea și
ierarhizarea bolilor, interconectarea lor, luarea unei decizii dignostice și
terapeutice și supravegherea medicală continuă. Fiind în contact direct și
apropiat cu pacientul, medicul de familie poate realiza supravegherea continuă
în situațiile în care este nevoie.
După cum îi
spune și numele, medicina de familie nu se ocupă doar de individ, ci și de
familia acestuia și comunitatea în care medicul de familie își desfășoară
activitatea. Această abordare are ca efect și o creștere a calității
serviciilor medicale oferite pacientului ca individ unic. După ieșirea din
spital sau după o afecțiune trenantă, medicul de familie coordonează pacientul
în recuperare și reintegrare în familie și societate și acordă îngrijiri în
stările terminale. Medicul de familie trebuie să asigure o minimă calitate a
vieții, prin combaterea durerilor, și trebuie să consilieze muribundul și
familia să treacă în modul cel mai potrivit prin aceste momente.
Având în vedere
aceste funcții specifice ale medicinii de familie moderne, în sistemele
europene medicina de familie este considerată baza sistemului medical, având
alocate 10–12% din fondurile sistemului, iar medicina de familie are sarcini
medicale complexe. Din păcate, în România nu este la fel. Pentru medicina de
familie sunt alocate doar 5–6% din fondurile sănătății, iar în sistemul medical
românesc, medicii nu se pot ocupa de pacienții cu boli cronice ușoare. În
același timp, sistemele medicale europene îi permit medicului de familie
importat din România să facă acest lucru.
Medicii de familie, dar
și cei de alte specialități, interesați să publice la această rubrică sunt
invitați să ne scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro
