Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Rinita alergică este de multe ori nediagnosticată

Viața Medicală
Dr. Ovidiu BERGHI vineri, 1 septembrie 2017
Viața Medicală
Dr. Mihai DUMITRU vineri, 1 septembrie 2017
Viața Medicală
Dr. Roxana SFRENȚ-CORNĂȚEANU vineri, 1 septembrie 2017
     Rinita este definită ca o inflamație simptomatică a mucoasei nazale manifestată prin: obstrucție nazală, rinoree (anterioară și/sau posterioară), strănut și prurit nazal. Pentru a defini caracterul cronic al acestei boli este necesar ca minimum două din cele patru simptome nazale să fie prezente timp de o oră pe zi, pe o durată de minimum 12 săptămâni pe an. Rinita cronică prezintă mai multe forme clinice, putând fi, în funcție de gradul severității, de la ușoară până la severă (1, 2).
     Rinosinuzita cronică este definită ca inflamația cavităților sinonazale, caracterizată prin două sau mai multe din următoarele simptome: obstrucție nazală, durere facială, senzație de presiune, secreții nazale, simț olfactiv diminuat sau absent (1). Pe baza factorilor etiologici majori implicați, pacienții cu rinită cronică pot fi împărțiți în patru subgrupuri majore: rinită infecțioasă, rinită alergică, rinită non-alergică, non-infecțioasă și rinită mixtă (1, 2).
     Rinita alergică este cea mai prevalentă boala non-transmisibilă și este definită ca inflamația simptomatică a mucoasei nazale indusă de inhalarea unui alergen la un pacient sensibilizat. Diagnosticul se bazează pe corelarea rezultatelor pozitive ale testelor cutanate alergologice prick-test și nivelul seric al IgE cu istoricul simptomelor induse de expunerea la alergen (1, 2, 3). Dacă după expunerea la anumiți alergeni răspunsul este localizat exclusiv nazal și în lipsa rezultatelor pozitive ale investigațiilor (teste cutanate alergologice prick, determinarea serologică a anticorpilor IgE specifici față de alergene suspicionate), se stabilește diagnosticul de rinită alergică locală (Local Allergic Rhinitis, LAR). Din punct de vedere fiziopatologic, afecțiunea este caracterizată prin producția locală a IgE alergen-specifice (chiar și în lipsa acestora în circulația sanguină sistemică) și prezența unui infiltrat celular de tip Th2 (celule T CD4+, celule T CD3+, eozinofile, mastocite, bazofile) (1, 4, 5, 6). Studii recente au documentat activarea alergen – specifică a bazofilelor la pacienții cu această patologie sugerând că acestea pot fi prima sau singura țintă celulară pentru IgE specifice produse la nivel nazal (1, 5). De asemenea, în secrețiile nazale ale pacienților cu această patologie s-a demonstrat existența unor martori indirecți ai inflamației alergice: triptaza și proteina cationică eozinofilică (5). Prevalența acestui tip de rinită poate ajunge până la o treime din totalul pacienților suferinzi de rinită alergică în anumite regiuni din sudul Europei, conform anumitor autori (1). Un alt grup de studii a indicat că aproximativ 47% din cazurile de rinită non-infecțioasă, non-alergică pot fi rezultatul unei producții de IgE-specifice, restricționată la nivelul mucoasei nazale (5).
     Principalii alergeni asociați acestei boli sunt acarienii (Dermatophagoides pteronyssinus) (4), polenul arborilor: Betaluceae (7) și Oleaceae (5), polenulParietaria (8), gramineele (9, 10) și speciile din genul Alternaria(5). Deși rinita alergică locală poate afecta orice persoană indiferent de vârstă sau sex, în urma studiilor clinice, s-a conturat profilul persoanelor care prezintă un risc crescut: sex feminin, nefumătoare, istoric familial de atopie, prezența simptomatologiei moderat-severă (4, 5).
     Stabilirea diagnosticului la un pacient care prezintă suspiciunea de rinită alergică cuprinde următoarele etape: evaluarea simptomatologiei (rinoree apoasă, strănut, obstrucție nazală, prurit nazal), testare cutanată alergologică prick sau determinare IgE serice, consult ORL (endoscopie nazală, radiografia sinusurilor, computer tomografie). În situația în care testele sunt pozitive și se corelează cu simptomatologia, se stabilește diagnosticul de rinită alergică. Dacă testele sunt negative sau sunt pozitive dar nu se corelează cu tabloul clinic, se trece la următoarea etapă diagnostică, în care se intenționează demonstrarea prezenței la nivelul mucoasei nazale a anticorpilor IgE alergen-specifici. Aceasta se poate realiza prin două metode: teste de provocare nazală și/sau biopsii nazale. Testele de provocare nazală sunt considerate standardul de aur pentru diagnosticarea acestei afecțiuni (1, 4, 5, 6). Această procedură presupune expunerea mucoasei nazale la alergenul sau alergenele suspectate în una sau mai multe ședințe, ceea ce, teoretic, va determina secreția de IgE local, activarea mastocitelor și eozinofilelor și secreția triptazei și proteinei cationice eozinofilice (ECP). Secreția maximă de triptază apare la 15 minute după aplicarea alergenului și revine la nivelul bazal după șase ore (responderi imediați) sau după 24 de ore (responderi duali). Secreția de ECP începe la 15 minute după expunere și crește constant până la 24 de ore (5). Din cauza complexității și costurilor acestor tehnici, ele nu sunt utilizate în practica zilnică, fiind rezervate studiilor de cercetare sau centrelor universitare de înaltă performanță. Testul de activare a bazofilelor reprezintă o altă metodă de diagnosticare a LAR cu o sensibilitate de 50% și specificitate de 90% pentru acarieni și sensibilitate de 66% și specificitate de 90% pentru polenuri (5). La rândul său, această analiză are un cost relativ înalt. Din cauza accesibilității reduse și/sau a costurilor mari, mulți pacienți cu această afecțiune rămân nediagnosticați.
     Planul terapeutic cuprinde următoarele elemente: educație și măsuri de reducere sau evitare a alergenului, tratament farmacologic cu corticosteroizi intranazali (budesonid, mometazonă, fluticazonă, beclometazonă), antihistaminice orale (desloratadină, levocetirizină, rupatadină, bilastină, fexofenadină) sau intranazale (azelastină) și imunoterapie alergenică (cu administrare subcutanată sau sublinguală).
Bibliografie

1. Hellings PW, Klimek L et al. Non-allergic rhinitis: Position paper of the European Academy of Allergy and Clinical Immunology.Allergy. 2017 May. Epub ahead of print

2. N. F. Adkinson et al. Middleton’s Allergy:Principles and Practice, 8th Edition, Elsevier, 2013, p.675

3. Licari A, Castagnoli R et al. The Nose and the Lung: United Airway Disease. Front Pediatr. 2017 Mar 3;5:44

4. Mello Junior JF. Local allergic rhinitis.Braz J Otorhinolaryngol. 2016 Nov – Dec. 82(6):621-22

5. Campo P, Salas M et al. Local Allergic Rhinitis. Immunol Allergy Clin North Am. 2016 May;36(2):321-32

6. Gómez F, Rondón C, Salas M, Campo P. Local allergic rhinitis: mechanisms, diagnosis and relevance for occupational rhinitis.Curr Opin Allergy Clin Immunol. 2015 Apr;15(2):111-6

7. Krajewska-Wojtys A, Jarzab J et al. Local allergic rhinitis to pollens is underdiagnosed in young patients.Am J Rhinol Allergy. 2016 Nov 1;30(6):198-201

8. Gelardi M, Guglielmi AV, Iannuzzi L, Quaranta VN et al. Local allergic rhinitis: entopy or spontaneous response. World Allergy Organ J.
2016 Dec 6;9(1):39

9. Zicari AM, Occasi F, Di Fraia M, Mainiero F et al. Local allergic rhinitis in children: Novel diagnostic features and potential biomarkers.Am J Rhinol Allergy. 2016 Sep;30(5):329-34

10. Blanca-Lopez N, Campo P, Salas M et al. Seasonal Local Allergic Rhinitis in Areas With High Concentrations of Grass Pollen.J Investig Allergol Clin Immunol. 2016;26(2):83-91.


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 decembrie 2020, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.