Vaccinarea antigripală este recomandată, în
România, încă din anul 1975, pentru grupele la risc de complicaţii sau care pot
transmite virusurile gripale şi este suportată din bugetul Ministerului Sănătăţii.
Virusurile gripale sunt supuse permanent unor mutaţii genotipice şi fenotipice
care implică modificarea anuală a formulei vaccinului, în funcţie de tulpinile
circulante. Prin urmare, şi măsurarea eficacităţii vaccinului gripal trebuie să
se realizeze anual.
INCDMI Cantacuzino a participat, în perioada
2008–2012, la proiectul multicentric European I-MOVE – „Monitoring the vaccine effectiveness during seasonal and pandemic
influenza in EU/EEA member states“, coordonat de EpiConcept (Franţa) si
finanţat de European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). În
cadrul acestui proiect s-au derulat anual, în mai multe ţări europene, pe baza
unui protocol elaborat de ECDC (1), studii caz-martor şi de cohortă, care au
avut ca obiectiv măsurarea eficacităţii vaccinului gripal sezonier şi pandemic.
INCDMI Cantacuzino a derulat studii caz-martor
cu participarea medicilor de familie sentinelă pentru supravegherea gripei. La
studiu au participat 47 de medici de familie din şapte judeţe sentinelă în
sezonul 2008–2009, 89 de medici de familie din 14 judeţe în sezonul 2010–2011 şi
100 de medici de familie din 16 judeţe în sezonul 2011–2012.
Metodologie
Medicii de familie au selectat pacienţii
care s-au prezentat la cabinet, în perioada de supraveghere a gripei, cu
simptomatologie compatibilă cu gripa (conform definiţiei de caz) (2), le-au recoltat
acestora probe de secreţii nazofaringiene şi au completat câte un chestionar cu
date demografice, simptomatologie, prezenţa bolilor cronice, a sarcinii, numărul
de spitalizări şi vizite la medicul de familie în anul precedent, antecedente
de vaccinare gripală sezonieră şi pandemică. Nu au fost incluse în studiu
persoanele care au refuzat participarea, cele care din motive medicale au fost
incapabile de a-şi da consimţământul, persoanele care aveau o afecţiune ce
contraindica vaccinarea antigripală sau care erau internate într-un cămin de bătrâni.
Clasificarea pacienţilor în cazuri şi
martori a fost făcută astfel: cazurile au fost reprezentate de pacienţii cu
simptomatologie de gripă şi examen de laborator pozitiv, iar martorii au fost
cei la care examenul de laborator a fost negativ.
Eficacitatea vaccinului gripal a fost măsurată
ca fiind 1 – odds ratio (OR).
Rezultate
În sezonul 2008–2009, a fost evaluată –
pentru prima dată în România – eficacitatea vaccinului (EV) gripal la
persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cu un rezultat de 86,8% (95%CI: 38,0,
97,2) (3, 4). La studiu au participat 103 pacienţi.
Eficacitatea vaccinului gripal sezonier
2010–2011 a fost 68% (95%CI: 9, 89), iar după ajustare (în funcţie de vârstă,
boli cronice asociate, vaccinare gripală pandemică şi sezonieră în antecedente,
data recoltării probelor), a fost 83% (95%IC: 23, 96). La studiu au participat
307 pacienţi.
Eficacitatea vaccinului gripal sezonier
2011–2012 a fost 67% (95%CI: –44, 94), iar după ajustare (în funcţie de sex,
vârstă, boli cronice asociate, vaccinare gripală sezonieră în ultimele două
sezoane, data recoltării probelor), a fost 42% (95%IC: –295, 92). La grupele
eligibile la vaccinare, eficacitatea vaccinului gripal sezonier 2011–2012 a
fost de 70% (95%CI: –67, 97), iar după ajustare a fost 40% (95% IC: –534, 94).
La studiu au participat 238 de pacienţi.
Concluzii
Studiile efectuate de INCDMI Cantacuzino în
cadrul proiectului I-MOVE au evaluat pentru prima dată eficacitatea vaccinului
gripal utilizat în România, pe baza datelor furnizate de medicii de familie
sentinelă.
Rezultatele sugerează o protecţie bună
oferită de vaccinurile gripale sezoniere utilizate în 2008–2009 şi 2010–2011 şi
o protecţie moderată pentru sezonul 2011–2012, rezultate similare cu cele
observate în studiile din alte ţări (5).
Rezultatele trebuie interpretate cu precauţie,
având în vedere limitele studiilor, reprezentate de numărul mic de persoane
vaccinate incluse în studiu, dar şi de acoperirea vaccinală scăzută, la nivel
naţional.
Trebuie menţionată colaborarea foarte bună
pe care am avut-o cu colegii epidemiologi şi cu medicii de familie din judeţele
participante, care au completat corect chestionarele şi au trimis probele
pentru diagnostic la timp şi în bune condiţii.