Atât fumatul, cât și infecţia cu SARS-CoV-2 afectează sistemul respirator. COVID-19 provoacă pneumonie virală și sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA), în special la pacienţii vârstnici.

Fumul de ţigară a fost asociat cu o expresie crescută a receptorilor celulari (ACE2) de la nivelul tractului respirator, exprimaţi în mod normal pe pneumocitele de tip 2. S-a constatat că fumătorii prezintă niveluri mai crescute ale receptorului (ACE2) pentru SARS-CoV-2, această creștere fiind probabil dată de expunerea cronică și repetitivă a tractului respirator la efectul nociv al fumului de ţigară, determinând, în același timp, un răspuns cronic inflamator, cu creșterea inflamaţiei mucoasei, a citokinelor inflamatorii și a producţiei de mucus prin afectarea clearance-ului muco-ciliar.

Creșterea numărului de receptori celulari (ACE2) în plămânii fumătorilor poate explica parţial de ce persoanele fumătoare sunt mai predispuse să dezvolte forme severe de infecţii cu SARS-CoV-2, care să necesite spitalizare și îngrijiri medicale în unităţile de terapie intensivă. S-a dovedit că renunţarea la fumat a fost  asociată cu o scădere a expresiei receptorilor celulari (ACE2), reducând astfel și susceptibilitatea la infecţiile respiratorii, respectiv la un risc mai scăzut de spitalizare și deces din cauza COVID-19.

Analizând mai multe studii despre COVID-19, s-a ajuns la concluzia că fumătorii sunt predispuși la dezvoltarea unei forme severe a bolii, fiind de 2,4 ori mai susceptibili la admisia pe terapie intensivă, respectiv la necesitatea ventilaţiei mecanice sau la deces din cauza COVID-19, comparativ cu pacienţii nefumători.

Au existat unele cercetări ale lui Williamson și Miyara și colab., ce au efectuat studii pe pacienţi internaţi cu COVID în două spitale de la NHS (National Health Service) din Anglia și APHP-Pitié Salpêtrière din Franţa, la începutul pandemiei, care au presupus că nicotina ar avea un rol benefic în infecţia cu SARS-CoV-2, împiedicând astfel pătrunderea virusului în celule, precum și răspândirea lui în organism.

Ulterior, acest lucru a fost infirmat de alte studii, precum cel a lui James L. Olds și Nadine Kabbani din Fairfax, publicate în revista The FEBS Journal, bazate pe dovezi tot mai clare cu privire la efectele fumatului asupra bolii COVID-19. Acestea au raportat o asociere negativă între fumat și infecţia cu SARS-CoV-2, nicotina stimulând creșterea numărului de receptori celulari (ACE2) din tractul respirator, ceea ce ar explica prezenţa formelor grave de COVID și decesele în rândul pacienţilor fumători.

Fumătorii prezintă un risc mai mare de a dezvolta forme severe de boală și deces prin COVID-19, potrivit OMS. Prin urmare, toate serviciile medicale disponibile ar trebui să evidenţieze cu tărie beneficiile renunţării la fumat și să sporească folosirea tuturor intervenţiilor menite să ajute populaţia în renunţarea la fumat.

Impactul măsurilor impuse de pandemie

Există și alte motive pentru care persoanele care fumează și vapează sunt mai susceptibile de a face infecţia cu noul coronavirus, deoarece actul în sine implică nepurtarea măștii, contactul degetelor, eventual al ţigării contaminate, cu buzele, ceea ce crește posibilitatea de contaminare. Consumul de narghilea, implicând mai mulţi consumatori, facilitează și el transmiterea virusului în comunitate.

Munca de acasă, izolarea socială, carantina, închiderea magazinelor, a universităţilor au dus la o serie de consecinţe negative asupra întregii populaţii, cum ar fi: limitarea libertăţii de mișcare, a interacţiunii directe cu prietenii, dispariţia unor rutine zilnice etc. Toate acestea ar fi putut contribui la creșterea numărului de ţigări fumate pe zi în primele luni ale pandemiei de COVID-19 pentru aproape o treime dintre fumătorii din Pennsylvania, SUA.

Soluţiile digitale, eficiente în pandemie

Avatarul digital Florence

OMS a lansat un agent de sănătate virtual, avatarul digital Florence, ce ajută persoanele să renunţe la fumat, consiliindu-le individual. Acesta este programat să ţină o serie de conversaţii scurte prin voce sau text, ajutându-i astfel pe consumatorii de tutun să facă primii pași către renunţarea la tutun și oferindu-le încrederea în atingerea obiectivelor propuse. 

Nicotine Anonymous

De asemenea, OMS recomandă programe digitale de renunţare la fumat, cum ar fi liniile telefonice cu apel gratuit, aplicaţiile și serviciile de mesaje text disponibile în ţara lor. Serviciul este acum disponibil la nivel global în engleză, dar va fi lansat în curând în alte limbi ale ONU, începând cu limba arabă, chineză, franceză, spaniolă etc. Intervenţiile prin intermediul liniilor telefonice Nicotine Anonymous oferă întâlniri pentru persoanele care încearcă să renunţe la fumat. Acestea urmează formatul din 12 pași, similar cu cel folosit de Alcoholics Anonymous.

Aplicaţiile mobile și mesajele text

Există, de asemenea, mai multe aplicaţii mobile gratuite pentru renunţarea la fumat, pe site-ul National Institutes of Health SmokeFree.gov, aplicaţii ce pot fi descărcate pe un smartphone. Adolescenţii din anumite state americane pot primi asistenţă pentru renunţarea la fumat prin text sau chat live, prin intermediul site-ului MyLifeMyQuit.com. Departamentul de Sănătate Publică din Massachusetts folosește programul Quitworks, care începe fie printr-un apel telefonic, fie printr-o întâlnire online.

Mesajele text SmokefreeTXT și intervenţiile aplicaţiilor mobile pentru renunţarea la fumat și-au demonstrat utilitatea. Date ale utilizatorilor demonstrează că mesajele text SmokefreeTXT au un succes deosebit în atragerea adulţilor mai tineri, cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani. Aplicaţiile mobile (quitSTART și QuitGuide) reprezintă noi iniţiative.

Renunţarea la fumat pe parcursul pandemiei

Un studiu realizat pe Google Trends a raportat o creștere a traficului pe site-ul SmokeFree în lunile ianuarie-aprilie 2020 comparativ cu anul 2019, ceea ce poate sugera un interes ridicat al persoanelor doritoare să renunţe la fumat în timpul pandemiei. Cu toate acestea, potrivit unui raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (CDC), solicitările telefonice privind serviciile de renunţare la fumat în SUA au scăzut cu 27% în 2020 faţă de 2019 (525.609 apeluri în 2020). În plus, vânzările de ţigări au crescut cu 1% în primele 10 luni ale anului 2020.

Un studiu care a cuprins 357 de pacienţi ce au fost luaţi în evidenţă într-o clinică de renunţare la fumat în anul 2018 și care au fost monitorizaţi telefonic a arătat că 165 dintre participanţi (46,2%) și-au reluat obiceiul de a fuma în timpul pandemiei de COVID-19.

În studiul lui Leventhal Adam și colab. s-a constatat o creștere a numărului de ţigări fumate pe zi la 30% dintre pacienţi, iar 15% dintre ei au devenit mai puţin motivaţi în încercarea de a renunţa la fumat. În studiul lui Klemperer și colab. s-a raportat însă că 22,9% dintre participanţi au redus fumatul, 21,2% au redus consumul de ţigări electronice și 16,2% au renunţat definitiv la fumat în timpul pandemiei de COVID-19 de teama de a nu se infecta cu virusul SARS-CoV-2.

Pandemia de COVID-19 poate fi considerată un eveniment important, care a motivat fumătorii să ia măsuri preventive pentru reducerea riscului de a contracta COVID-19. Traficul crescut al platformelor digitale în 2020 poate fi văzut ca un indicator al interesului pentru informaţiile privind renunţarea la fumat, prin mediatizarea pandemiei și a riscului de infecţie cu SARS-CoV-2, solicitând profesioniștilor din sănătate publică să promoveze renunţarea la fumat ca măsură preventivă împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2.

Renunțarea la fumat reprezintă cea mai bună decizie pe care fumătorii o pot lua pentru a-și îmbunătăți și crește semnificativ calitatea vieții. Este dovedit faptul că renunțarea la fumat reduce și riscul de infecții respiratorii, BPOC, boli și deces prin AVC, insuficiență cardiacă, tromboembolism venos, boală arterială periferică, cancere (pulmonar, gastric, pancreatic etc.).

Materialul este preluat din volumul „Pneumologie 2021 – Provocări în pandemia de COVID-19”, editat de Viaţa Medicală  în 2021.