Newsflash
Ars Medici

Obezitatea ar putea fi un factor de risc pentru gripa A/H1N1 severă

de Dr. V. A. - iul. 24 2009
Obezitatea ar putea fi un factor de risc pentru gripa A/H1N1 severă

Într-o serie de 10 cazuri de gripă pandemică severă înregistrate în Michigan, nouă erau obezi, ceea ce sugerează că persoanele supraponderale pot fi, în particular, vulnerabile la infecţii cu noua gripă care ameninţă viaţa. Şapte din pacienţi au fost consideraţi extrem de obezi şi trei dintre aceştia au decedat (conform unui articol publicat în Morbitity and Mortality Weekly Report). (...)

       Într-o serie de 10 cazuri de gripă pandemică severă înregistrate în Michigan, nouă erau obezi, ceea ce sugerează că persoanele supraponderale pot fi, în particular, vulnerabile la infecţii cu noua gripă care ameninţă viaţa. Şapte din pacienţi au fost consideraţi extrem de obezi şi trei dintre aceştia au decedat (conform unui articol publicat în Morbitity and Mortality Weekly Report).
      CDC consideră că medicii practicieni ar trebui să fie atenţionaţi de potenţialul pentru complicaţii severe ale infecţiilor cu noul virus A/H1N1, mai ales la persoanele extrem de obeze. Cei 10 pacienţi din raport au fost internaţi în Unitatea de Terapie Intensivă a Universităţii din Michigan în perioada 26 mai – 18 iunie 2009. De menţionat că unitatea este specializată în tratarea pacienţilor cu sindrom de detresă respiratorie acută. Pacienţii au prezentat următoarele condiţii/caracteristici: vârste între 21 şi 53 de ani, cu o medie de 46 de ani au fost 9 bărbaţi şi o femeie  nouă au fost obezi  (BMI > 30), iar şase au fost consideraţi extrem de obezi (BMI > 40) •  unul din pacienţii obezi era fumător şi avea astm, iar altul o boala cronică pulmonară toţi cei zece pacienţi au necesitat ventilaţie mecanică doi au fost trataţi cu oxigenare prin membrană extracorporală şase au necesitat tratament pentru insuficienţa renală nouă au avut sindrom de disfuncţie multiorgan la internare în Terapia intensivă nouă au prezentat şoc septic şase au avut embolie pulmonară la internare sau mai târziu.
     Toţi pacienţii au primit tratament antiviral în doze mari (oseltamivir, 150 mg x 2/zi timp de 8–10 zile), la o medie de opt zile de la debutul bolii, dar după perioada de maximă eficacitate de două zile. Trei pacienţi au decedat, doi au necesitat terapie intensivă şi ventilaţie mecanică timp de cel puţin două săptămâni, iar şase, după aproximativ zece zile, au fost transferaţi la spitalele teritoriale în condiţii stabile.
    Nu s-au pus în evidenţă infecţii bacteriene în condiţiile în care pacienţii au primit antibiotice înainte şi după internarea în unitatea de terapie intensivă, ceea ce nu exclude posibilitatea unor infecţii bacteriene nedetectabile.
    Evoluţia şi investigaţiile sugerează că leziunile pulmonare şi detresa respiratorie au fost cauzate de pneumonia primară virală, dar la severitatea bolii ar fi putut contribui şi răspunsul imun intens al pacienţilor. Specialiştii CDC consideră că înalta prevalenţă a obezităţii în această serie de cazuri este izbitoare. Nu se ştie dacă obezitatea este un factor de risc independent pentru complicaţii severe ale infecţiilor cu noul virus A/H1N1.
    Obezitatea nu a fost considerată ca un factor de risc în gripa sezonieră severă, deşi un studiu efectuat pe şoareci la care s-a indus obezitatea prin dietă a arătat că probabilitatea de deces creşte în cazul infectării acestora cu virusuri gripale sezoniere.
Se remarcă faptul că pacienţii extrem de obezi au o mare prevalenţă a unor condiţii patologice cum ar fi bolile de cord, pulmonare, ale ficatului şi metabolice, care pot, la rândul lor, să crească riscul de complicaţii ale gripei. Asocierea obezităţii cu creşterea prevalenţei complicaţiilor gripei A/H1N1 necesită investigaţii în continuare, mai ales că persoanele obeze reprezintă o proporţie semnificativă în populaţia generală (SUA = 26, 1 %). O altă direcţie a cercetării ar putea fi folosirea în tratamentul gripei severe a hipolipemiantelor, deoarece există studii care arată că fibraţii şi statinele pot scădea decesele în cazul infecţiei gripale la animale.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe