Newsflash
Ars Medici

Noutățile anului 2015 în gastroenterologie

Noutățile anului 2015 în gastroenterologie
     Anul 2015 a fost unul cu multe noutăți în gastroenterologie, de la aprobări de medicamente și dispozitive la actualizări de ghiduri și strategii terapeutice. În cele ce urmează am făcut o selecție asupra câtorva dintre noutățile din specialitate din anul precedent.
     Terapia antivirală directă în infecția cu VHC. După aproape 25 de ani de la introducerea interferonului în arsenalul terapeutic antiviral, în 2015 s-a vorbit foarte mult despre eradicarea hepatitei C. Cu rate înalte de răspuns virologic susținut (RVS) în studiile clinice, terapiile antivirale directe promit atingerea acestui deziderat în următorii ani.
     În toamna lui 2015 a fost aprobat în România protocolul de tratament cu aceste noi molecule pentru pacienții cu ciroză hepatică compensată (fibroză F4) și pentru cei non-cirotici dar cu fibroză avansată (F3) și contraindicații la interferon. Accesul la terapie (combinația „3D“ cu ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir) a fost rezultatul unui contract cost-volum-rezultat, prin care se vor rambursa doar cazurile cu RVS.
     În noiembrie 2015 a fost emis și un avertisment din partea FDA (1) cu privire la riscul de decompensare asociat acestei combinații și o recomandare privind monitorizarea atentă pentru semne de decompensare.

     Prednisolon vs. pentoxifilină în hepatita alcoolică. Studiul clinic STOPAH (2), ale cărui rezultate au fost publicate în New England Journal of Medicine, a evaluat terapia cortizonică versus pentoxifilină în hepatita alcoolică, randomizând 1.103 pacienți în patru grupuri: prednisolon + placebo, pentoxifilină + placebo, prednisolon + pentoxifilină sau dublu placebo, timp de 28 zile. Concluziile studiului au fost că pentoxifilina nu îmbunătățește supraviețuirea comparativ cu placebo; terapia cu prednisolon a fost asociată cu o scădere nesemnificativă a mortalității la 28 zile, dar cu o incidență crescută de infecții; niciuna dintre cele două terapii nu a ameliorat mortalitatea la 90 zile sau la un an.
     Ciroza biliară primitivă, redenumită. La 100 de ani de la prima descriere a cirozei biliare primitive în 1851, hepatologul Sheila Sherlock afirma că denumirea este oarecum incorectă întrucât mulți dintre pacienții ei erau non-cirotici iar termenul nu reflecta evoluția și prognosticul lor. Pentru a elimina stigmatul dat de cuvântul „ciroză“, în 2015 s-au continuat demersurile pentru obținerea unui consens privind redenumirea cirozei biliare primitive în colangită biliară primitivă (3).
     Antibiotice în apendicita acută. În 2015 a continuat dezbaterea în literatură privind posibilitatea aplicării unei strategii non-chirurgicale în apendicita acută. Deși nu s-a putut demonstra non-inferioritatea acestei strategii, studiile publicate anul trecut au arătat că majoritatea pacienților care primesc antibioterapie ca primă linie de tratament nu a necesitat apendicectomie în perioada de urmărire (4, 5).
     Ghidul AGA pentru managementul diverticulitei acute. Una dintre schimbările aduse de noul ghid al American Gastroenterological Association este aceea că terapia antibiotică nu îmbunătățește prognosticul în diverticulita acută necomplicată, documentată CT. Recomandarea (condițională, nivel scăzut de dovezi) este de a utiliza antibioticoterapia selectiv și nu de rutină la pacienții cu diverticulită necomplicată.
     Cercetările privind necesitatea antibioticoterapiei în diverticulita acută au pornit de la conceptul că boala este mai degrabă un proces inflamator și nu infecțios și de la temerile privind consumul excesiv de antibiotice.
     Pentoxifilină în pancreatita acută severă. Un studiu publicat în Gastroenterology (6), care a inclus 28 de pacienți cu pancreatită acută severă, a arătat că în grupul care a primit pentoxifilină s-au înregistrat mai puține internări la terapie intensivă și mai puține spitalizări prelungite comparativ cu placebo. Nu s-au înregistrat însă diferențe semnificative privind nivelul markerilor inflamatori între cele două grupuri.
     Pornind de la acest studiu-pilot, se afirmă necesitatea unor studii ample pentru a valida rolul pentoxifilinei în tratamentul pancreatitei acute.
     Colecistectomia în pancreatita acută biliară ușoară. Tot în domeniul pancrea­tologiei, studiul danez PONCHO (7) a arătat că efectuarea colecistectomiei în timpul spitalizării index a fost asociată cu un risc mai mic de complicații decât colecistectomia la interval.
     Enteropatia la olmesartan. În ultimii ani, au existat numeroase raportări privind apariția unei enteropatii asemănătoare bolii celiace după tratamentul cu olmesartan, dar nu a existat o dovadă a riscului crescut obținută prin studii epidemiologice. În 2015, francezii au publicat în Gut (8) experiența unei cohorte de peste 4.500.000 de pacienți care au inițiat tratament cu olmesartan, alt blocant de receptori de angiotensină sau un inhibitor de enzimă de conversie a angiotensinei (IECA). Comparativ cu pacienții care au primit IECA, malabsorbția severă care a necesitat spitalizare a fost mai frecventă la cei care au luat olmesartan mai mult de un an.
     Soluții noi pentru obezitate. Între noutățile anului trecut se numără și o serie de opțiuni terapeutice pentru obezitate – dispozitivul implantabil vBloc (EnteroMedics) (foto sus), care blochează intermitent nervul vag, reducând senzația de foame și crescând sațietatea; baloanele gastrice ReShape Dual Balloon (ReShape Medical) (foto centru), și Orbera Intragastric Balloon System (Apollo Endosurgery) (foto jos), care au intrat în arsenalul de terapii endoscopice bariatrice.
 
     Siguranța pe termen lung a inhibitorilor de pompă de protoni. Ca urmare a prescrierii pe termen lung a inhibitorilor de pompă de protoni (IPP) pentru diferite afecțiuni cronice sau pentru risc gastrointestinal crescut, au apărut și temeri privind malaborbția unor vitamine și minerale. Datele din studiile SOPRAN și LOTUS nu au evidențiat probleme majore de siguranță ale tratamentului continuu cu IPP timp de 5–12 ani, inclusiv carențe vitaminice sau minerale. Rezultatele au fost publicate în Alimentary Pharmacology & Therapeutics (9).
     Nu în ultimul rând, în 2015 au fost publicate raportul de consens global Kyoto pentru managementul gastritei cu Helicobacter pylori (10), ghidul American College of Gastroenterology pentru esofagul Barrett (11), ghidul American Gastroenterological Association Institute pentru prevenția și tratamentul reactivării virusului hepatitic B în timpul tratamentelor imunosupresoare (12), precum și ghidul European Society of Gastrointestinal Endoscopy pentru hemoragia digestivă superioară non-variceală (13).

Notă autor:

Bibliografie

1. FDA Drug Safety Communication: FDA warns of serious liver injury risk with hepatitis C treatments Viekira Pak and Technivie. 2015 Oct 22. www.fda.gov

2. Thursz MR et al. Prednisolone or pentoxifylline for alcoholic hepatitis. N Engl J Med. 2015 Apr 23;372(17):1619-28

3. Beuers U et al. Changing nomenclature for PBC: From ‚cirrhosis’ to ‚cholangitis’. Hepatology. 2015 Nov;62(5):1620-2

4. Salminen P et al. Antibiotic therapy vs appendectomy for treatment of uncomplicated acute appendicitis: the APPAC randomized clinical trial. JAMA. 2015 Jun 16;313(23):2340-8

5. Svensson JF et al. Nonoperative treatment with antibiotics versus surgery for acute nonperforated appendicitis in children: a pilot randomized controlled trial. Ann Surg. 2015 Jan;261(1):67-71

6. Vege SS et al. Pentoxifylline treatment in severe acute pancreatitis: a pilot, double-blind, placebo-controlled, randomized trial. Gastroenterology. 2015 Aug;149(2):318-20.e3

7. da Costa DW et al. Same-admission versus interval cholecystectomy for mild gallstone pancreatitis (PONCHO): a multicentre randomised controlled trial. Lancet. 2015 Sep 26;386(10000):1261-8

8. Basson M et al. Severe intestinal malabsorption associated with olmesartan: a French nationwide observational cohort study. Gut. 2015 Aug 6

9. Attwood SE et al. Long-term safety of proton pump inhibitor therapy assessed under controlled, randomised clinical trial conditions: data from the SOPRAN and LOTUS studies. Aliment Pharmacol Ther. 2015 Jun;41(11):1162-74

10. Sugano K et al. Kyoto global consensus report on Helicobacter pylori gastritis. Gut. 2015 Sep;64(9):1353-67

11. Shaheen NJ et al. ACG clinical guideline: diagnosis and management of Barrett’s esophagus. Am J Gastroenterol. 2016 Jan;111(1):30-50

12. Reddy KR et al. American Gastroenterological Association Institute guideline on the prevention and treatment of hepatitis B virus reactivation during immunosuppressive drug therapy. Gastroenterology. 2015 Jan;148(1):215-9

13. Gralnek IM et al. Diagnosis and management of nonvariceal upper gastrointestinal hemorrhage: European Society of Gastrointestinal Endoscopy (ESGE) guideline. Endoscopy. 2015 Oct;47(10):a1-46

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe