Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Manifestări imunologice în boala Dupuytren

Viața Medicală
Conf. dr. Manole COJOCARU vineri, 21 martie 2014

Mecanismele imunologice joacă vreun rol în patogenia bolii Dupuytren? Răspunsul îl aflăm din articolul semnat de conf. dr. Manole Cojocaru.

Boala Dupuytren (fibromatoza palmară), frecvent o descoperire incidentală, afectează 4–6% din populaţia globului. Este o entitate fibrotică evolutivă ce interesează fascia palmară şi digitală.
Factorii de risc cuprind munca manuală cu expunere la vibraţii, traumatisme, alcoolism, fumat, diabetul zaharat, hiperlipidemia etc. Se pare că alcoolul ar juca un rol în etiologia bolii Dupuytren, dar nu este sigur dacă această relaţie are legătură cu excesul de alcool. Patogenia în boala Dupuytren este încă neclară, însă mecanismele inflamatorii ar putea fi luate în considerare. În faza acută, pacienţii prezintă raportul de monocite/limfocite T semnificativ crescut, în timp ce numărul limfocitelor B periferice CD5+ este semnificativ scăzut. Raportul limfocitelor T CD4+/CD8+ şi numărul limfocitelor NK sunt crescute nesemnificativ. În stadiile avansate, raportul monocite/limfocite B rămâne nemodificat.

 

 

   În 1833, Guillaume Dupuytren a fost primul care a descris entitatea clinică care îi poartă numele. Boala constă în contractura fibrotică cronică a fasciei palmare, este o tulburare cronică caracterizată de apariţia de noduli şi corzi în palmă şi/sau aponevroza palmară. Ambele mâini sunt implicate cu frecvenţă egală şi boala este de obicei bilaterală, deşi adesea este mai severă la una din mâini. Degetele cele mai frecvent implicate (în ordine descrescătoare) sunt: IV, V, III şi II.
   Incidenţa bolii Dupuytren este în jur de 20% la persoanele peste 65 de ani. Prevalenţa bolii Dupuytren a fost determinată la 14% la pacienţii cu diabet zaharat tip 2, la ambele sexe. Prevalenţa creşte paralel cu vârsta şi cu durata diabetului zaharat tip 1. Prevalenţa s-a corelat cu retinopatia şi neuropatia în diabetul zaharat tip 1 şi cu microalbuminuria în diabetul zaharat tip 2. S-a observat că la unii dintre pacienţii cu boala Dupuytren pot să apară malignităţi hema­to­­logice. La pacienţii cu vârste sub 50 de ani, boala Dupuytren tinde să evolueze mai repede decât la cei mai în vârstă.
   Histologic, sunt im­plicaţi miofibroblaştii. Iniţial, există un stadiu proliferativ caracterizat de creşterea miofibro­blaştilor. S-a sugerat că boala Dupuytren ar fi consecinţa hipoxiei locale cauzate de is­che­mia cronică.
   Frecvent, boala Dupuytren este aso­ciată cu alte entităţi clinice. Alte condiţii care determină contracturi sunt osteoartritele, mo­bilitatea limitată a articulaţiilor poate fi constatată la pacienţi cu diabet zaharat cu durată lungă. Uneori, există asocierea cu boala Peyronie (fibroza idiopatică a corpilor cavernoşi).
   Forma familială a bolii Dupuytren a fost raportată, ceea ce sugerează trans­­miterea autozomal dominantă cu penetranţă incom­pletă. S-a menţionat că diateza Dupuytren există când boala Dupuytren apare la o persoană tânără cu antecedente heredoco­laterale. În diateza Dupuytren, pacienţii prezintă noduli palmari.
   O asociere a bolii Dupuytren cu consumul de alcool a fost ade­seori observată. Paci­en­ţii cu ciroză hepatică au prevalenţa bolii Dupuytren de 66%, iar pacienţii alcoolici fără ciroză au prevalenţa bolii de 27%. Se con­sideră că alcoolul este un factor etiologic al bolii Dupuytren. Boala de ficat a fost, de ase­menea, sugerată ca factor etiologic.
   S-a notat o inci­denţă crescută la paci­enţii cu epilepsie care primesc tratament cu fenobarbital (afectată funcţia ficatului). Prev­a­lenţă crescută a fost semnalată şi la pacienţi alcoolici cu/fără afectarea ficatului, ceea ce conduce la concluzia că alcoolul (mai degrabă decât afecţiunea hepatică) a fost asociat cu boala Dupuytren. S-a arătat că la cei cu ciroză cronică prezenţa bolii Dupuytren sugerează legătura cu alcoolul (valoarea predictivă pozitivă este de 90%).
   Contractura Dupuytren este o entitate uşor de diagnosticat clinic. În peste 96% din cazuri, simptomele iniţiale sunt noduli multipli la nivelul palmei. Precoce, contracturile pot să lipsească. Histologic, leziunile diferă, depind de stadiul clinic când biopsia este efectuată.
   Chiu şi McFarlane au descris clinicopatologic trei stadii ale bolii Dupuytren: precoce, activ şi avansat. Rapoartele anterioare au indicat că mecanismele inflamatorii sunt implicate în patogenia bolii. Numeroşi autori au raportat că nodulii conţin celule inflamatorii; în principal limfocite şi macrofage. Frecvenţa crescută a limfocitelor T activate (HLA-DR+) a fost detectată în ţesuturile biopsiate. S-a demonstrat şi rolul citokinelor cu originea în celulele T: TGFβ induce transformarea fibroblaştilor în mioblaşti, care sunt responsabili de contractarea aponevrozei.
   O asociere semnificativă a fost găsită între boala Dupuytren, HLA-DR3 şi autoanticorpii faţă de tipurile I–IV de colagen. În stadiul activ, monocitele şi celulele T tip NK cresc semnificativ. Raportul limfocitelor T CD4+/CD8+ este crescut şi, de asemenea, numărul limfocitelor NK este crescut, dar aceste alterări nu sunt semnificative. S-a raportat o reducere semnificativă a numărului limfocitelor B periferice CD5+.
   Există autori care au descris prezenţa anticorpilor antinucleari. TGFβ este una dintre citokinele răspunsului imun mediat de Th2. Răspunsul imun mediat de Th2 se asociază cu fibroză masivă în cadrul bolii Dupuytren. Semnificaţia TGFβ în boala Dupuytren a fost menţionată de numeroşi autori. Macrofagele reprezintă una din sursele principale de TGFβ în boala Dupuytren. TGFβ prezintă efect profibrotic. Limfocitele NK sunt hiperactivate, secretă citokine Th2 (ex. IL-13). Activarea TGFβ1 depinde de metaloproteinaza-9 (MMP-9) suprareglată de IL-13.
   În patogenia bolii Dupuytren există alterarea răs­pun­sului imun; sunt implicate limfocitele T, este crescut rolul monocitelor, al limfocitelor NK. Mecanismul exact al contracturii încă nu este clar. Se pare că pacienţii alco­olici prezintă o prevalenţă crescută. Totuşi, majo­ritatea celor cu boala Dupuytren nu sunt pacienţi alcoolici. Unele studii au susţinut rolul fumatului în boala Dupuytren. Fumatul excesiv la pacienţii alcoolici ar putea să explice preva­lenţa bolii Dupuytren la acest grup. Mecanismul prin care consumul de alcool este asociat cu boala Dupuytren încă nu este elucidat. S-au sugerat efectele asupra circulaţiei locale în palmă, lezarea ţesutului gras provocând un răspuns fibrotic şi variaţii în producerea de prostaglandine, dar niciunul dintre aceste meca­nisme nu a fost clar stabilit.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC