Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Lavajul bronhoalveolar instrument de diagnostic în proteinoza alveolară

Viața Medicală
Dr. chim. Aneta ŞERBESCU miercuri, 20 februarie 2013

Rubrica In vitro şi-a propus să ilustreze importanţa cercetării ştiinţifice fundamentale şi a investigaţiilor paraclinice în diagnosticul diverselor afecţiuni. Un exemplu aduce dr. chim. Aneta Şerbescu, cu argumente în favoarea utilităţii lavajului bronhoalveolar în diagnosticul proteinozei alveolare. Cu acest prilej, relansăm invitaţia specialiştilor din întreaga ţară, de a împărtăşi colegilor din cazuistica proprie.

   Proteinoza alveolară pulmonară (PAP) este o afecţiune rară şi a fost descrisă pentru prima dată în 1958. Această afecţiune se caracterizează prin acumularea de material fosfolipoproteic, PAS-pozitiv, în spaţiile alveolare. Proteinoza alveolară poate fi idiopatică sau secundară altor stări patologice (imunodepresie, afecţiuni hematologice maligne, silicoză sau, mai rar, pneumopatii interstiţiale difuze). Boala poate rămâne asimptomatică sau cu simptome minime timp de mai mulţi ani, dar, în cursul timpului, se poate complica prin infecţii pulmonare. Se întâlneşte predo­minant la bărbaţi (în vârstă de 20–50 ani), dar a fost observată şi la copii.
   Imaginea radiologică şi simptomatologia clinică nu sunt specifice. Pacienţii prezintă de obicei dispnee progresivă, febră moderată, tuse minim productivă sau oboseală. Proteinoza alveolară nediagnosticată duce în final la insuficienţă respiratorie.
   Lavajul bronhoalveolar (LBA) este esenţial în managementul acestei boli. În primul rând, LBA asigură uşor diagnosticul; în al doilea rând, permite urmărirea corectă a pacientului, în timp ce markerii radiologici şi clinici nu au specificitate; în final, LBA reprezintă o abordare terapeutică remarca­bilă a acestei afecţiuni.
   Valoarea diagnostică a LBA, comparativ cu analiza sputei, biopsia transbronşică sau biopsia pulmonară deschisă, este acum pe deplin stabilită. Acest lucru se datorează faptului că proteinoza alveo­lară este o afecţiune intraalveolară, iar LBA segmental acoperă un câmp pulmonar distal mai mare decât biopsia transbronşică (de multe ori neconcludentă).
   Aspectul macroscopic al materialului recuperat, după instilarea a 100–250 ml de ser fiziologic, evident lactescent, permite unui bronholog cu experienţă să stabilească un prim diagnostic de suspiciune încă din timpul aspirării lichidului de spălare.
    În microscopia optică se identifică numeroase debriuri celulare şi cor­pusculi acelulari PAS-pozitivi. Alături de coloraţiile obişnuite (MGG şi PAS), se re­comandă şi coloraţii speciale: Gomori-Grocott, Gram-Weigert sau Ziehl-Neelsen, în vederea identificării unor posibili agenţi infecţioşi.
     În citologia diferenţială, se observă o creştere a numărului de limfocite, ce exprimă markeri de activare (HLA-DR, IL-2), cu o uşoară creştere a raportului limfocitelor T CD4/CD8; frecvent, apar şi plasmocite.
     În proteinoza alveolară, se foloseşte aşa-numitul lavaj bronhoalveolar „mare“, în scop terapeutic, introdus în 1960. Astfel, se spală plămânul (sau un segment pulmonar), sub narcoză totală, cu până la 30 l de ser fiziologic. Prin spălarea şi îndepărtarea fosfolipopro­teinelor depozitate, prognoza acestei afecţiuni este esenţial îmbunătăţită. Mai mult de 25% din pacienţi prezintă o remisie de lungă durată după un singur lavaj terapeutic.
   În concluzie, se poate afirma că lavajul bronhoalveolar este metoda optimă de diagnostic („method of choice“) în proteinoza alveolară, evitându-se astfel o procedură invazivă pentru confirmarea acestei afecţiuni.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.