Episoadele ischemice recurente la pacienți de 40 de ani, cu migrene, trebuie să ridice suspiciunea unei arteriopatii de tip CADASIL (arteriopatie cerebrală autozomal dominantă cu infarcte subcorticale și leucoencefalopatie). Hipersemnalele la nivelul substanței albe temporo-polare și capsulelor externe vizibile pe examenul IRM sunt sugestive pentru acest diagnostic (fig. 4).

Diagnosticul diferențial

      Alte patologii care pot fi confundate cu accidentele vasculare cerebrale reprezintă până la 20% din suspiciunile clinice de AIT sau de AVC. Tulburările neurologice de scurtă durată, regresive, pot evoca un AIT, însă uneori relevă alte etiologii, deseori epileptogene. La un examen IRM, restricția de difuzie nu se traduce prin ischemie arterială. Aceasta poate fi eronată în cazul hematoamelor, arătând o scădere a semnalului pe ADC, precum leziunile ischemice, deși caracterul periferic al hipersemnalului pe difuzie ridică suspiciunea unui hematom. Scleroza multiplă, în forma sa pseudovasculară, arată o reducere a ADC. Totuși, aspectul leziunii – ovalară fără sistematizare vasculară, centrată pe o venulă – și asocierea de alte leziuni de tip inflamator pot orienta diagnosticul (fig. 5). Sindromul MELAS (miopatie mitocondrială, encefalopatie, acidoză lactică și episoade asemănătoare AVC) se traduce în imagistică atunci când există un episod acut prin hipersemnal cortical T2 cu ADC uneori discret diminuat, dar deseori la nivelul mai multor teritorii vasculare. Secvența de spectroscopie poate ajuta diagnosticul prin prezența de lactat în zonele lezionale și în LCR. Aura unei migrene cu deficit tranzitoriu poate arăta, de asemenea, discretă diminuare a difuziei la nivelul cortexului și o diminuare deseori moderată a parametrilor de perfuzie, extinsă la nivelul mai multor teritorii, în special în migrenele hemiplegice genetice. (...)