Newsflash
Ars Medici

Evaluarea socială

de Dr. Gema BACOANU - ian. 16 2015
Evaluarea socială

  Îngrijirile paliative sunt definite ca îngrijirea cuprinzătoare, interdisciplinară a pacienţilor şi familiilor acestora care se confruntă cu o boală terminală, concentrându-se în principal pe confort şi suport. Aspectele-cheie includ controlul riguros al simptomelor, îngrijirea psihosocială şi spirituală, un plan de management personalizat, care maximizează calitatea vieţii pacientului, îngrijirea orientată spre familie, care se extinde şi la timpul de doliu, şi furnizarea de servicii coordonate în diverse unităţi de îngrijire. (1)

 

Educaţie şi dezvoltare

  Cursurile online de îngrijiri paliative sunt recomandate medicilor care doresc să aprofundeze subiecte ca managementul durerii, comunicarea unui diagnostic de boală gravă, starea terminală în îngrijiri paliative. În prezent sunt disponibile zece cursuri, din care patru creditate EMC de Colegiul Medicilor din România. Absolvenţii primesc diplome eliberate de Hospice „Casa Speranţei“. Înscrierile se fac online: www.studiipaliative.ro
   Protocoale clinice pentru îngrijiri paliative (o nouă ediţie) este disponibilă în format tipărit, contra unei donaţii de 40 de lei, la sediul Centrului de studii pentru medicină paliativă (Braşov, str. Piatra Mare nr. 101); mai multe informaţii la tel.: 0268.513.598
  Conferinţa naţională de îngrijiri paliative (ediţia a 16-a) se va desfăşura în perioada 8–10 octombrie 2015 la Târgu Mureş. Detalii pe www.anip.ro

 

   Evaluarea socială, proces fundamental al asistenţei sociale, are ca scop cunoaşterea problemelor (nevoilor) sociale* cu care se confruntă individul (în cazul de faţă pacientul din îngrijiri paliative), şi rezolvarea lor printr-o intervenţie eficientă. Aşadar, investigarea socială reuneşte categorii de informaţii, cum ar fi: date biopsihosociale, date privind aspectele vieţii cotidiene (integrare familială, alte forme de asistare, reţea de relaţii, experienţe de viaţă), descrierea şi ierarhizarea problemelor pacientului, evaluarea situaţiei pacientului (raport nevoi/resurse), diagnosticul psihosocial, propuneri de intervenţii, acordarea de resurse materiale, punerea în drepturi, asistenţă juridică etc.). (2)
   Toate aceste informaţii sunt adunate de profesionistul în domeniu – asistentul social**, membru important al echipei multidisciplinare din îngrijiri paliative – prin intermediul anchetelor sociale. Ancheta socială este un document oficial prin care se prezintă situaţia concretă a persoanei care necesită o anumită formă de asistare. Această formă de asistare se realizează prin servicii sociale primare sau specializate – o serie de măsuri de sprijin şi asistenţă care au ca scop menţinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităţilor persoanei sau familiei aflate în situaţii specifice de vulnerabilitate, pentru depăşirea unei situaţii de nevoie socială. (3)
   Sprijinul social este percepţia şi realitatea că omul este îngrijit, că are la dispoziţie asistenţă din partea altor persoane şi o reţea socială de sprijin. Sprijinul social a fost legat de multe beneficii pentru sănătatea fizică şi mentală. Există patru tipuri de sprijin social: emoţional (oferirea de empatie, preocupare, afecţiune, iubire, încredere, acceptare, intimitate, încurajare sau îngrijire), concret material (furnizarea de asistenţă financiară, bunuri materiale sau servicii), informaţional (furnizarea de consiliere, îndrumare, sugestii sau informaţii utile) sau prin companie (tipul de sprijin care dă pacientului sentimentul de apartenenţă socială; acesta poate fi văzut ca prezenţa prietenilor angajaţi în activităţi sociale comune). Sprijinul social poate veni din diverse surse: familie, prieteni, colegi, instituţii, animale de companie, reţele din cadrul comunităţii etc.
  Iubirea şi compasiunea sunt esenţiale în îngrijirile paliative (şi nu numai). De fapt, este vorba despre actualizarea compasiunii faţă de sine şi faţă de alţii, străduindu-ne să reducem sau să punem capăt „durerii totale“ şi suferinţei – o experienţă prin care trec persoanele pe moarte sau care au supravieţuit unui cancer, precum şi familiile şi personalul profesionist de îngrijire. (4) „Un om, chiar dacă grav bolnav sau care nu-şi poate exercita cele mai înalte funcţii, este şi va fi mereu un om. (...). Trebuie să ne îngrijim şi de acele familii care au avut o persoană dragă afectată de această condiţie gravă. Ele nu pot fi lăsate singure cu această încărcătură umană, psihologică şi economică.“ (Papa Ioan Paul al II-lea) (5)

 

Rubrică realizată de Hospice „Casa Speranţei“ (www.hospice.ro),  promotor al îngrijirii paliative în România din 1992, centru de excelenţă în Europa de Est şi unul dintre modelele recunoscute la nivel global de servicii şi educaţie în paliaţie. Coordonator: conf. dr. Daniela Moşoiu (Universitatea „Transilvania“ din Braşov, director educaţie şi dezvoltare Hospice „Casa Speranţei“)

 

*Nevoia socială reprezintă ansamblul de cerinţe indispensabile fiecărei persoane pentru asigurarea condiţiilor de viaţă, adaptate dezvoltării sale în vederea integrării sociale (conform Legii nr. 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială).
**Asistentul social este membru al echipei multidisciplinare din îngrijiri paliative, conform standardelor minime pentru acest domeniu.

Notă autor:

Bibliografie

1. Billings JA. Recent advances: palliative care. BMJ. 2000 Sep 2;321(7260):555-8

2. Neamţu G (coord.). Tratat de asistenţă socială. Editura Polirom, Bucureşti, 2003

3. Şoitu D, Rădoi M. Sisteme de acţiune socială. Editura Fundaţiei Axis, Iaşi, 2008

4. Halifax J. The precious necessity of compassion. J Pain Symptom Manage. 2011 Jan;41(1):146-53

5. Pope John Paul II. Address of Pope John Paul II to the participants in the International Congress on „Life-sustaining treatments and vegetative state: scientific advances and ethical dilemmas“, Saturday, 20 March 2004. NeuroRehabilitation. 2004;19(4):273-5

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe