Cei
mai mulți pacienți cu boli amenințătoare de viață suferă modificări ale stării
afective și ale funcției cognitive. Teama de pierdere a controlului și a
demnității, teama de abandon, teama de a fi copleșit și suferința fizica pot fi
atât de puternice, încât pacienții să dorească grăbirea morții. Sunt
importante, în acest context, evaluarea depresiei, a anxietății și a afectării
cognitive și cercetarea răspunsurilor de adaptare și a temerilor.
Numeroși
pacienți cu boli grave trec prin perioade de tristețe intensă și anxietate
însoțite de simptome depresive. Aceste sentimente sunt de obicei prezente
pentru o perioadă relativ scurtă (zile, săptămâni) și apoi dispar. Totuși, la
unii pacienți, acestea persistă. Simptomele de depresie majoră la pacienții cu
boli în stadii avansate sunt disforia persistentă, anhedonia, sentimente de
neputință, de lipsă de speranță, inutilitate și pierderea autostimei.
Simptomele somatice ale depresiei, cum sunt modificările de greutate, pot să nu
fie de încredere, deoarece pot să reflecte o boală somatică. Gândurile de
suicid și de grăbire a morții pot fi un marker al unei depresii
nediagnosticate.
Educație și dezvoltare
• Cursurile
online de îngrijiri paliative sunt recomandate medicilor care doresc să
aprofundeze subiecte ca managementul durerii, comunicarea unui diagnostic de
boală gravă, starea terminală în îngrijiri paliative. În prezent sunt
disponibile zece cursuri, din care patru creditate EMC de Colegiul Medicilor
din România. Absolvenții primesc diplome eliberate de Hospice „Casa Speranței“.
Înscrierile se fac online: www.studiipaliative.ro
• Protocoale
clinice pentru îngrijiri paliative (o nouă ediție) este disponibilă în format
tipărit, contra unei donații de 40 de lei, la sediul Centrului de studii pentru
medicină paliativă (Brașov, str. Piatra Mare nr. 101); mai multe informații la
tel.: 0268.513.598
• Asociația
Națională de Îngrijiri Paliative și Fundația Hospice „Casa Speranței“
organizează, în perioada 8–10 octombrie 2015, la hotelul Business din Târgu
Mureș, a XVI-a Conferință națională de îngrijiri paliative, cu
tema: „Îngrijirile paliative: dialog și conexiune“. Înscrieri cu tarife reduse
se mai pot face până la 1 august 2015. Detalii pe www.anip.ro
Depresia
apare frecvent la pacienții ajunși la sfârșitul vieții, chiar dacă incidența
depresiei la pacienții cu cancer în fază terminală, de exemplu, nu este
cunoscută precis. Cele mai multe studii de comorbiditate cancer–depresie nu fac
deosebire între fazele cancerului (nou diagnosticat, tratament activ,
supraviețuire, boala metastatică stabilă, fază terminală); între 15 și 50% din
pacienții cu cancer prezintă simptome depresive și 5–20% întrunesc criteriile
de diagnostic pentru depresia majoră (1).
Depresia
afectează toate aspectele calității vieții la pacienții cu cancer, este
asociată cu o aderență scăzută la tratament și cu mai multe bariere în
îngrijirea cancerului, incluzând lipsa înțelegerii recomandărilor de tratament
și grija pentru efectele secundare ale tratamentului. Depresia trebuie
identificată din timp și tratată. Dintre factorii care pot influența depresia,
cei psihologici includ istoricul de depresie, funcționarea socială deficitară,
apariția altor evenimente stresante, folosirea de strategii de coping de tip
evitare și pesimismul; factorii fizici includ durerea, dizabilitatea fizică și
alte simptome (2).
Îngrijirea
modernă a cancerului implică pacienții în luarea deciziilor, începând cu
testele de screening (PSA, BRCA 1 etc.), până la îngrijirea terminală,
situațiile fiind mai dificile când există și un disconfort fizic, teamă
existențială sau depresie. Componentele de bază ale capacității de a lua
decizii includ înțelegerea, abilitățile intelectuale, memoria, atenția,
concentrarea, organizarea conceptuală și aspecte ale funcției executive, cum ar
fi abilitatea de a planifica, de a rezolva probleme și de a face determinări de
probabilitate.
Testele
psihometrice evaluează subiecții în privința unor afecțiuni ca demența,
psihoza, depresia majoră, tulburarea bipolară (3). Competența și capacitatea de
a lua decizii sunt strâns legate. În cele mai multe țări dezvoltate se
presupune că adulții sunt legal competenți să ia decizii autonom dacă nu există
o decizie judecătorească pentru stabilirea incompetenței. Competența se bazează
pe abilitatea de a lua anumite decizii la un anumit moment (de exemplu, alegeri
în ceea ce privește îngrijirea medicală, decizii financiare, desemnarea unui om
care să ia deciziile, îndeplinirea unei dorințe). Determinarea competenței se
bazează în mare parte pe evaluarea clinică a stării cognitive a unui individ și
a capacității de a lua decizii.
Riscul
de suicid este diferit în funcție de tipul de cancer; riscul cel mai mare este
asociat cu cancerul de prostată, de cap și gât, de plămân. Suicidul tinde să
fie mai frecvent în primele luni după diagnostic și imediat după externare (1).
Dorința
de grăbire a morții poate fi expresia mai multor gânduri și sentimente: dorința
pasivă de a fi liber de suferință, îngrijorarea în legătură cu durerea,
expresia nevoii de control, un anumit plan de a se sinucide, respingerea
tratamentelor de susținere a vieții, acceptarea morții, obținerea ajutorului
pentru încheierea vieții (suicidul asistat), cererea de a fi omorât
(eutanasia). O evaluare psihiatrică realizată cu compasiune poate clarifica
preocupările pacientului și opțiunile medicale etice (1). Intervențiile
cuprinzătoare și centrate pe pacient reduc suferința, ajută la o comunicare
optimă cu familia, prietenii, medicii.
| Rubrică realizată de Hospice „Casa Speranței“ (www.hospice.ro), promotor al îngrijirii paliative în România
din 1992, centru de excelență în Europa de Est și unul dintre modelele
recunoscute la nivel global de servicii și educație în paliație. Coordonator: conf.
dr. Daniela Moșoiu (Universitatea „Transilvania“ din Brașov, director
educație și dezvoltare Hospice „Casa Speranței“). |
