Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Decesele prin politraumatisme din accidente rutiere

Viața Medicală
Dr. Emanuela PINTEA vineri, 5 februarie 2016
Viața Medicală
Dr. Lucian PINTEA vineri, 5 februarie 2016
Viața Medicală
Stud. Martina Luciana PINTEA vineri, 5 februarie 2016
Viața Medicală
Stud. Bogdan BUHAŞ vineri, 5 februarie 2016
     Certificatul medical constatator de deces este sursa statisticii de mortalitate care formează baza celor mai cunoscute și mai ample sisteme de supraveghere a sănătății publice. Cauzele de deces înscrise constituie cele mai importante elemente de cercetare statistică din certificatele de deces.
     Acest studiu statistic s-a efectuat în baza de date pe care am constituit-o la nivelul Direcției de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud, pe baza buletinelor statistice de deces întocmite și furnizate de Direcția Județeană de Statistică Bistrița-Năsăud. Din totalul deceselor înregistrate în județ, au fost selectate cele violente, iar prin înregistrarea acestora a fost constituită baza de date mai sus menționată, conform certificatelor de deces completate la Serviciul Județean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud. Moartea violentă este cauzată de acțiunea unor factori traumatici externi asupra organismului, de natură mecanică, fizică, chimică, biologică, psihică, ori poate fi determinată de declanșarea unui reflex inhibitor. În ceea ce privește minorii, printre multitudinea de cazuri grave prezentate serviciilor medicale, s-au constatat situații de copii maltratați fizic, sexual, emoțional sau ca rezultat al neglijenței, o mică parte a cazurilor putând evolua spre deces.
     Am extras cazurile de deces prin moarte violentă din ultimii cinci ani, respectiv din perioada 2011–2015, din anotimpul de vară (lunile iunie, iulie și august), perioadă care coincide cu vacanțele școlare și concediile de vară, dar și cu reîntoarcerea în țară, și îndeosebi pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud, a unui număr considerabil de locuitori care au plecat la muncă în străinătate. Este un studiu orizontal de tip cross-over. S-au constatat 169 de decese violente, cele mai frecvente cauze fiind, în ordine descrescătoare, politraumatismele produse prin accident rutier și asfixia mecanică prin spânzurare. Am constatat că dintre acestea, cele mai multe (48 de decese, respectiv 28,40% din cazuri) erau produse prin politraumatisme apărute în contextul accidentelor rutiere și au fost codificate cu T07/V892, conform Clasificării Internaționale a Maladiilor CIM 10 (1993). Codul T07 definește leziunile traumatice multiple, fără precizare, iar codul V892 se referă la o persoană rănită într-un accident de circulație cu un vehicul cu motor, fără precizare. Din cele 48 de decese violente determinate de accidentele rutiere, un număr de 12 (25%) au fost înregistrate la femei și 36 (75%) la bărbați.
     Rezultatele prezentului studiu pot fi completate și comparate cu cele ale altor două studii proprii, publicate în 2015. În „Retrospectiva codificării deceselor prin moarte violentă survenite la minori în județul Bistrița-Năsăud în perioada 2010–2014“, studiu publicat în revista „Management în sănătate“ (nr. 1/2015), ne-am îndreptat atenția asupra minorilor. Analiza codurilor de deces prin moarte violentă în județul Bistrița-Năsăud, efectuată la Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud, utilizând baza de date din ultimii cinci ani (între 1 ianuarie 2010 și 31 decembrie 2014), evidențiază faptul că, din cele 667 de cazuri de deces prin moarte violentă, 6,3% au fost înregistrate la minori, mai ales la sexul masculin, în proporție de 66% din cazuri. Ponderea majoritară a deceselor prin moarte violentă la minorii autopsiați în județul Bistrița-Năsăud, în ultimii cinci ani, este cauzată de accidentele rutiere (40%). În celelalte cazuri, neglijența adulților a putut constitui un context nefavorabil în care viața copiilor a fost suprimată (înecul, intoxicația cu monoxid de carbon, asfixia mecanică cu lichid de vărsătură și accidentele de circulație). Culpa directă a adulților a fost cuantificată prin numărul cazurilor de agresiune prin forța fizică (omor).
     Într-un alt studiu propriu, intitulat „Asfixia mecanică prin spânzurare: cel mai frecvent cod de moarte violentă prin sinucidere în județul Bistrița-Năsăud“, publicat în ziarul „Viața medicală“ (nr. 44/2015), a fost pus în evidență faptul că în ultimii cinci ani, în perioada 2010–2014, a fost înregistrat un procent de 16,6% din totalul deceselor violente din județ de asfixii mecanice prin spânzurare. Aceste cazuri au fost înregistrate majoritar (96,29%) la sexul masculin și reprezintă cea mai frecventă modalitate de suicid din județ. Însă în perioada 2011–2015, în lunile de vară, asfixia mecanică prin spânzurare este mai puțin frecventă decât politraumatismele consecutive accidentelor rutiere, în acest județ.
     Ponderea maximă a deceselor violente cauzate de leziunile produse în cursul accidentelor rutiere în județul Bistrița-Năsăud în lunile de vară, luni de vacanțe și concedii, este în concordanță cu frecvența crescută a accidentelor rutiere la nivel național, însă ar putea avea și o amprentă specifică județului, în legătură cu consumul de alcool, dar mai ales cu mobilitatea populației din acest județ, în care se înregistrează un număr mare de locuitori aflați singuri sau împreună cu familiile la muncă în străinătate și care revin în țară pe timpul verii.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC