Newsflash
Ars Medici

Comportamentul sexual, definit la naștere și condiționat biochimic

de Dr. Dan PEREŢIANU - sept. 1 2017
Comportamentul sexual, definit la naștere și condiționat biochimic

     Cercetări recente (1) arată unde și cum se produc evenimentele legate de comportamentul sexual de tip masculin și de tip feminin, după o lungă perioadă de timp în care s-a arătat că comportamentul sexual masculin este definitivat intrauterin (2). În prezent, s-a ajuns la concluzia că acesta depinde de activarea receptorilor pentru estrogeni de tip alfa (ERα) de la nivelul neuronilor cerebrali dependenți de GABA (acid gamma-aminobutiric). Pentru o mai clară înțelegere a acestei fraze, sunt necesare câteva cuvinte despre structura receptorilor pentru estrogeni, despre hormonii care ajung în final să se lege de aceștia și despre ce sunt neuronii GABA-ergici cerebrali.

 

Receptorii pentru estrogeni

 

     În organismul mamiferelor au fost identificați doi receptori specifici pentru estrogeni, ER α și ER b. Cei doi receptori sunt codificați pe două gene diferite de pe doi cromozomi diferiți: ERα este codificat în cromozomul 6, în timp ce ERα este codificat în cromozomul 14. ERb este mai lung cu 65 de aminoacizi față de ERb. Ambii sunt localizați la nivelul nucleului celular, atât la femei, cât și la bărbați și își exercită acțiunile estrogenice la nivelul acidului dezoxiribonucleic (ADN) nuclear(fig. 1). O celulă normală conține ambii receptori. Acțiunea acestora se realizează la nivel nuclear după ce aceștia dimerizează – se leagă doi receptori identici unul de altul – formând fie 2ERα, fie 2ERβ.
     După cum le spune și numele, ER leagă estrogenii citoplasmatici. Teoretic, estrogenii citoplasmatici provin din estrogenii (respectiv, estradiolul) din sânge. De cele mai multe ori însă, nu estradiolul seric este principalul ligand pentru ER, iar problema devine și mai complexă dacă avem în vedere două observații: testosteronul bărbaților, mai ales, dar și al femeilor (diferă cantitatea testosteronului în funcție de sex, acesta fiind de zece ori mai mare la bărbați) se transformă în estradiol printr-un proces de aromatizare (fig. 2). Numeroși steroizi circulanți, de tip DHEA (dehidroepiandrosteron), cortizon etc. se pot aromatiza spre estradiol, proces implicat în tumorigeneza sânului și în blocarea acesteia prin anti-aromatizatoare (anastrozol și lestrozol).
     Neuronii GABA-ergici se activează prin neuromodulatorul GABA. Interesant este că odată activați, aceștia au acțiune inhibitorie asupra altor neuroni, în special asupra celor motori. De aceea, neuronii GABA-ergici au fost denumiți „neuroni inhibitori”. Aceștia produc și scăderea senzației de foame la nivelul „centrului hipotalamic al foamei”. Deși acești neuroni sunt considerați inhibitori, acțiunile lor sunt totuși stimulatoare pentru diferite procese, precum sațietatea, diureza sau parturiția.

 

Procesul de formare a sexului la nivel cerebral

 

     Încă de acum 50 de ani a fost propus termenul de „sex comportamental”. Acesta este parte a ceea ce s-a numit „consensul sexual” sau „consensul celor șase sexe” (3). Esența acestui proces derivă din observația că la majoritatea mamiferelor, inclusiv la om, antenatal, testiculul fătului masculin (cariotip normal pentru sexul masculin 46, XY) impregnează toate celulele organismului cu niveluri excepțional de mari de testosteron. Aceste niveluri conduc către modificarea acțiunii genetice definitive la nivel cerebral, care se regăsește apoi în comportamentul sexual de la pubertate și din viața adultă.
     Prin intermediul studiilor efectuate pe modele murine, s-a arătat cum acționează testosteronul la nivelul anumitor celule neuronale specifice, care anume sunt acelea, care sunt mecanismele specifice.
   Grupul Tollkuhn, de la Cold Spring Harbor Laboratory, New York, a arătat că deleția ERα din celulele neuronale de tip GABA-ergic (numai acestea, nu și cele numite „excitatorii”) a condus la comportamente de tip feminin. De remarcat că și celulele neuronale excitatorii prezintă ERα.
   În plus, administrarea de estrogeni la șoriceii femelă, într-un moment în care aceștia nu erau estrogenizați (peripartum) a condus la formarea de femele cu comportamente masculine. Aceste comportamente au dispărut după dislocarea ERα.
   Concluzia este una singură: atât testosteronul intrafetal, cât și estradiolul intrafetal conduc la activarea ERα din celulele neuronale și hipotalamice de tip GABA-ergic și determină la pubertate comportamente de tip masculin.
     Fenomenul apare natural la sexul masculin de tip XY, unde intrauterin se secretă testosteron, care se aromatizează și acționează prin ERα, dar apare patologic la sexul feminin, dacă intrauterin s-a secretat o cantitate, fie ea și extrem de mică, de estrogeni (fapt care nu se produce în mod normal la om) sau dacă apar androgeni, ca în cazul deficitului corticosuprarenalian de 21-hidroxilază. Prin acest mecanism s-a explicat lesbianismul la femei.
     Lipsa de stimulare intrauterină cu testosteron (ca la majoritatea mamiferelor) sau peripartum (ca la șoricei) face ca persoanele de sex bărbătesc XY să aibă comportamente homosexuale la pubertate și în viața adultă.

Notă autor:

Bibliografie

1. Melody V. Wu, Jessica Tollkuhn. Estrogen receptor alpha is required in GABA-ergic, but not glutamatergic, neurons to masculinize behavior. Hormones and Behavior, 2017; 95: 3 DOI: 10.1016/j.yhbeh.2017.07.001.

2. Perețianu D. Pentru a fi bărbat trebuie să fii femeie, dar pentru a fi femeie trebuie să fii bărbat. Viața medicală (Buc.), 2014, 26, 41 (1291): 6-7

3. Perețianu D. Consensul celor 6 sexe. De la biochimie la comportament. Psihiatru.ro (Buc.), 2015, 11, 40 (1): 15-35

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe