Criza
actuală în care se găsește asistența medicală primară (AMP) pare să lase
indiferente Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății,
concluzie la care se ajunge ușor prin analiza datelor concrete din sistem.
Comparând sumele alocate AMP cu cele destinate, pentru cheltuieli proprii, CNAS
și caselor județene, constatăm că AMP primește cu doar 2% mai mult din bugetul
FNUASS, față de cât primește CNAS, în condițiile în care din acești bani: 1)
AMP este obligată să întrețină 11.500 de sedii, CNAS și casele județene, doar
43; 2) AMP trebuie să asigure venitul/salariul a cel puțin 23.000 de persoane,
CNAS și casele județene, salariul doar pentru 3.500 de persoane; 3)
cheltuielile de birotică în cabinetele medicale individuale din AMP sunt cu
mult mai mari decât la nivel de CNAS și case județene – acolo nu e nevoie de
cititoare de carduri, semnătură digitală, formulare cu regim special, nu
trebuie să se tipărească zilnic în jur de 200.000 de rețete (consum mare de
hârtie, imprimantă, toner); 4) AMP are nevoie de 11.500 de abonamente de
internet și telefonie, în timp ce CNAS și casele județene au nevoie doar de 43
de astfel de abonamente; 5) pentru a funcționa, sediile AMP au nevoie de
materiale sanitare, medicamente și aparatură medicală, pe când CNAS și casele
județene nu au nevoie de așa ceva; 6) cabinetele din AMP trebuie să aibă
contract pentru deșeuri medicale, CNAS și casele județene nu au nevoie; 7) medicii
și asistentele din AMP au nevoie de cel puțin 23.000 de contracte
de malpraxis, în timp ce angajații CNAS și ai caselor județene, nu; 8) în
AMP trebuie asigurată în mod obligatoriu educația medicală continuă a cel puțin
23.000 de persoane, ceea ce pentru CNAS și casele județene nu există această
obligativitate.
Cât
de distorsionat s-a defalcat bugetul CNAS în defavoarea AMP o subliniază și
faptul că salariul de director al unei case județene este mai mare decât
bugetul unui cabinet de medicina familiei cu 1.800 de înscriși, cu medic
primar, grad profesional care presupune o pregătire și examene pe o perioadă de
15 ani.
În
aceste condiții, este evident semnalul dat de decidenți în ceea ce privește
modul în care înțeleg rolul AMP în cadrul sistemului de asigurări de sănătate,
precum și ordinea priorităților și a valorilor din acest sistem de asigurări de
sănătate. Această ordine a priorităților și a valorilor stabilită de decidenți
corespunde oare și priorităților asiguraților? Oare și pentru ei este mult mai
important să existe asigurator și mai puțin important să existe prestatori de
servicii medicale de medicină primară?
Medicii de familie, dar și cei de
alte specialități, interesați să publice la această rubrică sunt invitați să ne
scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro