Deoarece există încă o insuficientă cunoaştere privind poziţia, capacităţile şi activităţile centrelor şi laboratoarelor naţionale de referinţă ale bolilor microbiene, dl dr. Viorel Alexandrescu le detaliază, conform recomandărilor OMS şi ECDC.

 "> Centrele naţionale de referinţă pentru bolile microbiene cu impact asupra sănătăţii publice - Viața Medicală
Ars Medici

Centrele naţionale de referinţă pentru bolile microbiene cu impact asupra sănătăţii publice

de Dr. Viorel ALEXANDRESCU - iul. 27 2012
Centrele naţionale de referinţă pentru bolile microbiene cu impact asupra sănătăţii publice

Deoarece există încă o insuficientă cunoaştere privind poziţia, capacităţile şi activităţile centrelor şi laboratoarelor naţionale de referinţă ale bolilor microbiene, dl dr. Viorel Alexandrescu le detaliază, conform recomandărilor OMS şi ECDC.

 

     Există încă o insuficientă cunoaştere şi se fac confuzii privind poziţia, capacităţile şi activităţile centrelor şi laboratoarelor naţionale de referinţă ale bolilor microbiene. Conceptul şi denumirea acestor unităţi implicate în diagnosticul de laborator şi supravegherea bolilor microbiene cu impact în sănătatea publică au fost stabilite de OMS încă din anii ’70, cu dezvoltări ulterioare.
     În ultima perioadă, odată cu înfiinţarea European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), au fost publicate recomandări şi precizări ale organismului european privind statutul şi activităţile centrelor şi laboratoarelor naţionale de referinţă, precum şi stabilirea, pentru România, a organismului competent (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie-Imunologie „Cantacuzino“ Bucureşti); punctului focal naţional (managerul general al INCDMI Cantacuzino); experţilor naţionali în microbiologie.
     Modificările frecvente ale Ministerului Sănătăţii în supravegherea bolilor infecţioase şi în programele de control al acestora au generat o serie de disfuncţionalităţi în recunoaşterea naţională a centrelor şi laboratoarelor de referinţă şi au facilitat apariţia unor decizii care nu ţin cont de recomandările OMS şi ECDC.
 

Poziţia OMS privind centrele naţionale de referinţă

     Centrele naţionale de referinţă în bolile infecţioase sunt instituţii naţionale desemnate de către ministerele naţionale ale sănătăţii şi recunoscute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în scopul participării ţărilor membre la programele globale de supraveghere şi control al bolilor infecţioase cu impact în sănătatea publică.

Capacităţile centrelor naţionale de referinţă

     Servesc ca puncte-cheie de contact între OMS şi ţara de origine, în toate problemele referitoare la supravegherea epidemiologică şi microbiologică a bolilor infecţioase cu impact în sănătatea publică;
   Menţin comunicarea activă cu membrii reţelelor globale OMS de supraveghere a bolilor infecţioase şi furnizează date clinice, epidemiologice şi microbiologice privind apariţia unor focare sau izbucniri epidemice, precum şi alte informaţii relevante, iar după caz trimit la laboratoarele regionale de referinţă (OMS) agenţii infecţioşi neobişnuiţi care nu pot identificaţi şi caracterizaţi la nivel naţional;
     Sunt laboratoare performante, în care lucrează experţi recunoscuţi la nivel naţional, internaţional şi regional (UE), au în dotare echipamente moderne, folosesc reactivi şi metodologii de vârf şi respectă normele GLP şi de biosecuritate/biosiguranţă;
     Sunt evaluate în permanenţă de OMS şi ECDC, pe baza activităţii curente şi a controlului extern de calitate periodic.

 
Activităţi
 
     Confirmă la nivel naţional diagnosticul microbiologic efectuat în laboratoarele din unităţile sanitare şi/sau efectuează diagnosticul microbiologic la solicitarea autorităţilor centrale şi locale de sănătate publică, în cazurile severe determinate de agenţi infecţioşi cu virulenţă neobişnuită, precum şi în focarele şi episoadele epidemice apărute în orice zonă a ţării;
     Efectuează un diagnostic microbiologic şi serologic complex, folosind metodologii moderne;
   Alertează OMS şi, după caz, organismele regionale cu privire la apariţia unor agenţi infecţioşi neobişnuiţi/neidentificaţi, izolaţi/detectaţi de la cazuri severe/fatale şi/sau din focare sau episoade epidemice;
     Coordonează la nivel naţional supravegherea microbiologică;
     Elaborează metodologii de diagnostic microbiologic la nivel naţional, în acord cu recomandările şi ghidurile OMS şi ECDC;
 Participă la programele naţionale de supraveghere microbiologică/epidemiologică/clinică alături de autorităţile de sănătate publică şi reţeaua de unităţi implicate în asistenţa medicală a populaţiei;
   Efectuează periodic, la nivel naţional, trainingul specialiştilor din laboratoarele din spitalele de boli infecţioase şi din alte spitale/unităţi cu activităţi de diagnostic microbiologic şi participă la pregătirea rezidenţilor în microbiologie;
     Participă la reţelele de supraveghere microbiologică globale (OMS) şi regionale (UE);
   Efectuează controlul de calitate în toate laboratoarele/unităţile care participă la supravegherea microbiologică la nivel naţional;
   Elaborează informări periodice privind diagnosticul microbiologic şi supravegherea microbiologică la nivel naţional;
    Creează şi întreţin colecţia naţională de culturi microbiene (bacterii, virusuri etc.) şi serurile imune de referinţă;
   În funcţie de situaţia epidemiologică, prepară kituri de diagnostic microbiologic pe care le pun la dispoziţia laboratoarelor de microbiologie;
  Efectuează cercetări în domeniul microbiologiei, imunologiei şi vaccinologiei, în parteneriat cu unităţile angrenate în supravegherea bolilor infecţioase şi cu unităţile care asigură asistenţa medicală a bolnavilor cu boli infecţioase;
  Efectuează cercetări în domeniul microbiologiei, imunologiei şi vaccinologiei, cu parteneri regionali (UE) şi internaţionali;
     Asigură diagnosticul microbiologic în bolile infecţioase determinate de agenţi din clasa 3 de risc;
  Participă şi asistă la prepararea unor vaccinuri în regim de producţie-pilot sau în regim de urgenţă (pandemii).

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe