Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Caria dentară precoce, efectul lipsei programelor de prevenţie

Viața Medicală
Dr. Nicoleta van Gelder vineri, 4 octombrie 2019

De ce este importantă problema prevenţiei și monitorizării cariei la copii? Poate fi ea rezolvată doar de Medicina dentară pediatrică?

VM 40, p.13 -1Sănătatea orală este un indicator determinant al calităţii vieţii copiilor. Complexul cranio-oro-facial îi permite copilului să silabisească, să vorbească, să citească, să zâmbească, să râdă, să sărute, să atingă, să miroasă, să guste, să mestece, să plângă. Îi garantează protecţie împotriva infecţiilor microbiene și a ameninţărilor din mediul înconjurător. Cavitatea orală și sănătatea dentară reprezintă oglinda sănătăţii generale, iar examinarea lor are valoare de screening pentru deficienţele nutriţionale și/sau al bolilor generale, precum boala celiacă, refluxul gastroesofagian, diabetul, bolile autoimune, cancerul oral etc. Investigarea salivei poate furniza, la fel ca investigarea sângelui, informaţii importante despre sănătatea generală.
Pe de altă parte, afectarea precoce a sănătăţii orale prin boala carioasă neinterceptată la timp și tratată târziu sau netratată are un impact biopsihosocial care poate afecta creșterea, dezvoltarea și sănătatea generală a copilului. Copiii cu ECC (early childhood caries) cresc într-un ritm mai lent decât copiii indemni de carii. În plus, aspectul de dinţi discromi, cariaţi sau absenţi are pentru orice persoană, adult sau copil, o importantă conotaţie negativă în cultura noastră, fiind asociat cu stilul de viaţă neigienic, indezirabil, de sărac de la marginea societăţii.

DMFT, indicator al prezenţei cariilor

Este adevărat că, în ultimii 30 de ani, flagelul cariei dentare a înregistrat un declin continuu la nivel internaţional. Și la nivel naţional, starea de sănătate orală a copiilor de 6-12 ani, exprimată prin indicele DMFT, s-a îmbunătăţit în acest interval de timp. DMFT reprezintă prevalenţa cariilor la un individ (D, „decay” – numărul dinţilor cariaţi; M, „missing” – numărul dinţilor pierduţi din cauza cariilor; F, „fill” – numărul dinţilor reparaţi în urma cariei; T, „temporary” – dinte temporar). Îmbunătăţirea acestui indice se datorează, spun experţii, accesului la pastele de dinţi cu fluor. Este adevărat și că industria producătoare de „fluoride” s-a dezvoltat pe scară largă și că marketingul și campaniile de distribuţie mai mult sau mai puţin gratuită de paste și periuţe de dinţi și de alte accesorii de igienă dentară s-au dezvoltat la o înaltă profitabilitate și își au garantate vânzările.
Și totuși, grupurile vulnerabile, în special copiii și adolescenţii, suferă de o înaltă prevalenţă și severitate a cariei dentare. Un raport referitor la sănătatea orală în SUA afirmă că problemele de sănătate orală ale copiilor sunt de cinci ori mai frecvente decat astmul și de circa șapte ori mai frecvente decât stările febrile. Astfel, acest indice, în 1992, era de 5,3 pentru copiii de 6-8 ani și de 4,1 pentru cei de 11-13 ani, scăzând în 2011 la 4,4 și, respectiv, la 3,4. Date recente despre indicele DMFT nu avem pentru copiii preșcolari, de sub 6 ani. În România, în 2007, incidenţa cariei pe dinţii temporari (IpMT) era de 52,3%, iar unul din cinci copii avea indicele DMFT peste 6. Oricum, un copil care la 6 ani are cinci dinţi afectaţi (cariaţi, extrași sau trataţi) sau care la 11 ani are trei dinţi afectaţi reflectă nu doar o stare de sănătate departe de obiectivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, dar și o gravă problemă de management medical și comunitar. „Chiar și apariţia unei singure carii la un copil sub 3 ani demască o gravă problemă medicală și reprezintă o provocare publică”, după cum sugerează dr. Rodica Luca într-o lucrare publicată.

Vulnerabilitatea tinerilor

Cât despre vulnerabilitatea tinerilor, copii sau adolescenţi, aceasta constă nu doar în incapacitatea lor de a-și identifica, exprima și aborda propriile nevoi. Copiii sunt dependenţi de adulţii care acţionează în numele drepturilor lor. Vulnerabilitatea copiilor și adolescenţilor constă și în faptul că dinţii lor tineri (temporari sau permanenţi) erup insuficient mineralizaţi și au nevoie de o maturizare posteruptivă. Din fericire, smalţul dentar tânăr este înzestrat cu un extraordinar potenţial, de zece ori mai mare decât al adulţilor, de a absorbi minerale (Ca, PO4, Fluor) din mediul oral și de a-și finaliza mineralizarea. Comportamentele de igienă orală și de alimentaţie pot favoriza sau accelera procesul de mineralizare posteruptivă sau îl pot dezechilibra/bloca/inversa, caz în care se instalează fără dificultate caria dentară.
VM 40, p.13 -2Se impune o întrebare: în cabinetele de medicină dentară pediatrică, ce funcţionează predominant în regim privat, sunt posibile și eficiente procedurile de prevenţie și monitorizare a cariei dentare a populaţiei pediatrice? Poate ea, Medicina dentară pediatrică, în majoritate privată, să facă faţă singură acestui flagel? Răspunsul meu este „Nu”! Pentru că flagelul cariei dentare la copii este o problemă complexă, care necesită implicare politică, socială, educaţional-comportamentală, comprehensiv-medicală și, nu în ultimul rând, stomatologică.
Implicarea politică este necesară pentru că intervenţii izolate concentrate pe implementarea de comportamente de sănătate dentară nu se vor regăsi cu eficienţă în optimizarea sănătăţii orale. Pentru că programele de prevenţie implică identificarea, schimbarea și reorganizarea valorilor și a priorităţilor politice.
Politicile internaţionale de sănătate publică sunt din ce în ce mai preocupate cu implementarea de măsuri, ghiduri și recomandări nutriţionale, printre ele fiind recent introduse și cele de limitare a consumului de zahăr adăugat, care vizează în special copiii și adolescenţii.
Implicarea socială este necesară pentru că fenomenul nu poate fi controlat decât prin înţelegerea schimbărilor dinamice care se produc în societate, în special în ceea ce privește structura familiei, creșterea și alimentaţia copiilor și statutul socioeconomic, și pentru că odată cu polarizarea societăţii în două straturi, de bogaţi și săraci, prevalenţa problemelor sociale crește, iar caria dentară se concentrează spre membrii defavorizaţi ai societăţii. Sănătatea orală a copiilor nu este o prioritate pentru familiile care trăiesc în insecuritate economică.
Educaţia și promovarea comportamentelor de sănătate sunt necesare pentru că deciziile și acţiunile nutriţionale sau de igienă zilnice (sau lipsa lor) ale mamelor, bonelor, bunicilor, educatorilor sau ale familiilor adoptive sunt determinante pentru sănătatea orală a copiilor. Cine monitorizează dacă mama sau bunica îi oferă copilului în prize repetate ceai îndulcit cu lapte sau cu miere? Cine monitorizează igienizarea dentară corectă a copilului? Cine consiliază mama care își alăptează des și nocturn copilul o lungă durată după vârsta de 1 an?
Abordarea comprehensivă și interdisciplinară este necesară pentru că intercepţia precoce a cariei dentare nu poate fi eficientă fără integrarea sănătăţii orale în asistenţa medicală primară. Și pentru că primele măsuri de prevenţie a cariei dentare trebuie să înceapă înainte de nașterea copilului și imediat după naștere. Conceptul de vizite dental home, în același bun înţeles ca vizitele medical home, ar putea face obiectul unei viziuni noi și a unei încadrări noi de personal, educat în acest scop. Administrarea de lungă durată a medicamentelor îndulcite cu zahăr la copiii cu boli cronice este factor de risc pentru caria dentară. Intercepţia prin anamneză și monitorizare dental home și întreprinderea de măsuri protectiv-preventive pot feri copilul de o viitoare dramă stomatologică. În anul 2013, organizaţia americană a profesioniștilor în domeniul nutriţiei, Academia de Nutriţie și Dietetică, a publicat un document de poziţie, din care cităm: „Există o strânsă legătură între alimentaţie și sănătatea orală (...) iar o bună sănătate orală este un pas înainte spre o mai bună sănătate generală”. Academia sprijină integrarea sănătăţii orale în serviciile de nutriţie, educaţie și cercetare. Colaborarea dintre practicienii dieteticieni și profesioniștii din domeniul sănătăţii orale este încă veriga-lipsă din circuitul promovării sănătăţii orale.
Abordarea stomatologică din nefericire, pacienţii pediatrici se prezintă la prima consultaţie târziu, inconstant și, de cele mai multe ori, în urgenţă și în stadiul de dramă stomatologică. În plus, abordarea tradiţională de tip curativ chirurgical (drill, fill in and pin) din clinicile Hi-Tech din România este singura dominantă terapeutică și care are ca obiectiv doar repararea consecinţelor, dar nu și eradicarea bolii carioase. Nici procedurile preventive decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu fac obiectul unei intervenţii profilactice constante. De altfel, copiii de vârstă mică, cu carii precoce și care necesită reabilitare orală complexă și completă necesită spitalizare și intervenţii costisitoare, sub anestezie generală.
În loc de concluzie, o nouă întrebare: who is in charge of it?

Etichete: caria dentara

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC