Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Canabisul în bolile inflamatorii intestinale

Viața Medicală
Prof. dr. Dan L. DUMITRAŞCU vineri, 25 martie 2016
Viața Medicală
Dr. Cătălin GUIU vineri, 25 martie 2016
     Cânepa a fost utilizată încă din vremuri străvechi, atât pentru fabricarea funiilor, cât și pentru efectul său psihotrop. Marele taxonomist suedez Carl von Linné i-a dat acesteia, în 1753, numele Cannabis sativa, care definește o plantă lunguiață cu frunze multidigitate, etimologic provenind de la termenul latin „cannabis“, termen din care a derivat cuvântul cânepă. Ea se regăsește în ierbarele și farmacopeile vechi, având și reprezentări artistice în atlasele botanice sau în gravuri de epocă.
     Întâlnită în regiunile temperate și subtropicale, tocătura rezultată din frunzele și vârfurile înflorite de cânepă formează un material ce poate fi fumat, cunoscut adesea ca marijuana. Rășina este cunoscută sub numele de hașiș. Canabis este termenul generic pentru toate drogurile importante derivate din cânepă, iar în funcție de regiune, există termeni diferiți care denumesc aceeași plantă. În India, de exemplu, rășina este numită charas, frunzele fumate sunt numite ganja, iar infuzia de frunze băute asemenea unui ceai poartă numele de bhang. În America de Nord sunt mai mulți termeni utilizați pentru același drog – marijuana, pot, grass, dope etc.
     Utilizat în medicină de aproximativ 5.000 de ani, împăratul chinez Shen prescria ceaiul din frunze de canabis ca remediu pentru malarie, amnezie, reumatism, gută sau afecțiuni musculare, în timp ce populațiile din bazinul Mării Mediterane utilizau planta pentru ameliorarea durerilor nașterii și în dismenoree. Canabisul conține peste 400 de substanțe, dintre care mai mult de 60 de canabinoizi, substanța psihoactivă primară fiind delta-9-tetrahidrocanabinolul (THC), care poate exista în diverse concentrații, în diferite părți ale plantei și în diferite variante botanice ale speciei. În jur de 20–50% din THC este absorbit la nivelul plămânului prin inhalare, în timp ce ingerarea acestuia îi reduce biodisponibilitatea, ca urmare a degradării acidității gastrice și a metabolizării hepatice. În urma absorbției, se leagă de proteine aproape integral, acumulându-se în țesutul adipos, de unde este lent reabsorbit. THC este distribuit rapid la nivelul creierului, unde se leagă de receptorii neuronali canabinoizi de tip 1 (CB1) de la nivelul sistemului dopaminergic mezolimbic, precum și de sistemul opioid și canabinoid, la nivelul leucocitelor și al trunchiului cerebral fiind prezenți receptorii canabinoizi de tip 2 (CB2) (1).
      Canabisul poate fi utilizat terapeutic în numeroase afecțiuni precum tratarea durerii cronice la pacienții non-neoplazici sau neoplazici, inclusiv cefaleea, ca antiemetic asociat chimioterapiei, pentru stimularea apetitului în bolile cașectizante (cancer sau SIDA), tratarea spasticității din scleroza multiplă și a leziunilor medulare, sindromul Tourette, epilepsie, glaucom, depresie, artrită, neuropatie etc. În pofida efectelor benefice ale canabisului, nu trebuie pierdute din vedere multiplele pericole ale utilizării acestuia. Fumul rezultat în urma arderii canabisului conține multe dintre substanțele toxice care se regăsesc și în fumul de țigară, responsabil pe termen lung de apariția faringitelor, rinitelor, astmului, bronșitelor, emfizemului sau chiar a neoplasmului pulmonar (2).

 

Boala Crohn și colita ulcerativă

 

     Bolile inflamatorii intestinale (BII) reprezintă un grup de afecțiuni ale tractului gastrointestinal, cuprinzând două entități: boala Crohn (BC) și colita ulcerativă (CU). Boala Crohn rezultă în urma interacțiunii dintre factorii genetici și cei de mediu (fumatul), cu o prevalență mai crescută în țările dezvoltate. În ceea ce privește mecanismele etiopatogenice și terapia cauzală a acestei boli, datele nu sunt încă foarte precise. Ambele BII sunt afecțiuni cu evoluție cronică, marcată de perioade de exacerbări și remisiune, care prezintă atât elemente comune, cât și distincte, marcând evoluția și tratamentul acestora. Simptomele BC sunt heterogene, caracteristică fiind diareea peste șase săptămâni, durerile abdominale și pierderea în greutate. Aceste simptome pot ridica suspiciunea de BC mai ales dacă pacientul este tânăr. Simptomatologia include stare generală alterată, anorexie sau febră, iar diagnosticul este confirmat de examenul clinic și combinația investigațiilor endoscopice, histologice, radiologice și biologice. Specifică BC este posibilitatea localizării leziunilor la orice nivel al tractului digestiv, prin afectarea transmurală a peretelui intestinal și numeroase recăderi în ciuda răspunsului inițial favorabil la tratament. Din punct de vedere histopatologic, inflamația cronică focală și neuniformă, neregularitatea criptelor focale și granulomul sunt trăsături înalt sugestive pentru BC. Conduita terapeutică este diferențiată în funcție de activitatea bolii, localizarea și evoluția acesteia și de complicațiile, manifestările extraintestinale și comorbiditățile asociate. Alegerea celei mai eficiente scheme de tratament este influențată de balanța dintre efectele benefice ale medicației și efectele adverse ale acesteia. Dintre clasele de medicamente utilizate pentru tratarea BC se numără corticoterapia, imunosupresoarele, imunomodulatoarele și antibioticele (3).
     Este binecunoscută acțiunea canabinoizilor de inhibare a motilității și secreției intestinale, prin acțiunea asupra receptorului canabinoid de tip 1 din terminațiile neuronilor plexului mienteric (4), efectul antiinflamator (5) și antiproliferativ (6). De asemenea, beta-cariofilenul, o rășină non-psihoactivă conținută în canabis, a demonstrat efecte similare, incluzând și reducerea durerilor prin acțiunea asupra receptorilor canabinoizi de tip 2 (7).

 

Efecte benefice demonstrate științific

 

     Încă din 2005, Hergenrather și colab. au efectuat un studiu-pilot privitor la efectele canabisului asupra BC, care a evidențiat efecte benefice asupra apetitului, durerilor, greței și vărsăturilor, fatigabilității, activității și depresiei la pacienții cu această afecțiune. Pacienții au raportat, de asemenea, creșterea în greutate, reducerea scaunelor și a episoadelor de acutizare (8). Un studiu experimental efectuat pe șoareci a pus în evidență efectul protector pe care îl are canabidiolul în colita indusă pe modelele de șoareci, acesta fiind o substanță sigură și non-psihotropică extrasă din Cannabis sativa (9).
     Primul raport care privește utilizarea canabisului în BC a fost publicat de Naftali și colab. în 2011, după ce s-a efectuat un studiu observațional retrospectiv în care au fost cuprinși 30 de subiecți, ale cărui rezultate au pus în evidență efectele pozitive ale canabisului atât asupra activitații bolii (reflectată prin reducerea indexului bolii), cât și asupra necesitații utilizării altei terapii sau a intervenției chirurgicale (10). Având în vedere necesitatea efectuării unor studii suplimentare care să vizeze eficacitatea și efectele adverse ale terapiei cu canabis în BC, acesta a publicat doi ani mai târziu un studiu prospectiv în care au fost cuprinși 21 de pacienți cu indicele de activitate al BC (CDAI) mai mare de 200, care nu au răspuns la corticoterapie, imunomodulatori sau agenți anti-TNFα, rezultând atât o remisie completă (scorul CDAI<150) la 45% din subiecții care au inhalat canabis timp de opt săptămâni, comparativ cu 10% la subiecții care au primit placebo, cât și răspuns clinic (reducerea scorului CDAI cu mai mult de 100) observat la 90% din pacienții care au primit canabis, comparativ cu 40% din pacienții cuprinși în grupul care a primit placebo. Subiecții care au primit canabis au raportat o îmbunătățire a apetitului și somnului, fără a se evidenția efecte adverse semnificative. În plus, trebuie reținut avantajul absenței efectelor secundare terapiei cu corticosteroizi (11).
     Tot în 2011, Lal și colab. au efectuat un studiu care a vizat evaluarea utilizării canabisului la pacienții cu BII, studiu care a cuprins un lot de 100 de pacienți cu CU și 191 de pacienți cu BC. Prin aplicarea unui chestionar în rândul pacienților cu BII, autorii au concluzionat că 51% din pacienții suferinzi de CU, respectiv 48% din pacienții cu BC au utilizat canabis în antecedente pentru ameliorarea simptomelor. Utilizatorii de canabis erau mai ales pacienți cu istoric de intervenție chirurgicală abdominală, dureri cronice abdominale sau cu un index al calității vieții scăzut (12). Pe lângă acestea, Lahat și colab. au subliniat faptul că inhalarea canabisului timp de trei luni îmbunătățește calitatea vieții, indexul activității bolii și statusul nutrițional al pacienților cu BII (13).
     În 2014, Storr și colab. publică un studiu efectuat pe 313 subiecți cu BII demonstrând că folosirea canabisului, deși obișnuită la BII cu îmbunătățirea simptomatologiei algice și a tranzitului intestinal accelerat, este totuși asociată cu un risc mai crescut de intervenție chirurgicală la pacienții cu BC (14). Trebuie amintit și efectul benefic al canabigerolului, un extract canabinoid non-psihotropic, efect obținut în colitele induse la șoareci, atât prin reducerea producerii oxidului nitric (efect modulat de receptorii CB 2), cât și prin reducerea formării speciilor reactive de oxigen în celulele epiteliale intestinale (15).
     Includerea canabisului în schema de tratament a BC încă necesită efectuarea unor studii clinice, care să evalueze eficacitatea și siguranța utilizării acestei terapii. Ținând cont de proverbul înțeleptului Solomon, împăratul poporului evreu din secolul al IX-lea î.Hr., al cărui îndemn era „Fiule, mănâncă miere, căci este bună, și fagurele de miere este dulce pentru cerul gurii tale (...), dacă dai peste miere, nu mânca decât atât cât îți ajunge, ca să nu ți se scârbească și s-o verși din gură“, putem concluziona faptul că orice leac folosit într-un mod nechibzuit și necumpătat poate deveni o otravă.
Bibliografie

1. Wang GS. Cannabis (marijuana): acute intoxication. UpToDate. Ted W. UpToDate, Waltham, MA, 2015

2. Bostwick JM. Blurred boundaries: the therapeutics and politics of medical marijuana. Mayo Clin Proc. 2012 Feb;87(2):172-86

3. Van Assche G et al. The second european evidence-based consensus on the diagnosis and management of Crohn’s disease: definitions and diagnosis. J Crohns Colitis. 2010 Feb;4(1):7-27

4. Izzo AA et al. Cannabinoid CB1-receptor mediated regulation of gastrointestinal motility in mice in a model of intestinal inflammation. Br J Pharmacol. 2001 Oct;134(3):563-70

5. Wright KL et al. Cannabinoid CB2 receptors in the gastrointestinal tract: a regulatory system in states of inflammation. Br J Pharmacol. 2008 Jan;153(2):263-70.

6. Izzo AA. The cannabinoid CB(2) receptor: a good friend in the gut. Neurogastroenterol Motil. 2007 Sep;19(9):704-8

7. Bento AF et al. β-Caryophyllene inhibits dextran sulfate sodium-induced colitis in mice through CB2 receptor activation and PPARγ pathway. Am J Pathol. 2011 Mar;178(3):1153-66

8. Hergenrather J. Cannabis alleviates symptoms of Crohn’s disease. O’Shaughnessy’s. 2005. 2(3)

9. Borrelli F et al. Cannabidiol, a safe and non-psychotropic ingredient of the marijuana plant Cannabis sativa, is protective in a murine model of colitis. J Mol Med (Berl). 2009 Nov;87(11):1111-21

10. Naftali T et al. Treatment of Crohn’s disease with cannabis: an observational study. Isr Med Assoc J. 2011 Aug;13(8):455-8

11. Naftali T et al. Cannabis induces a clinical response in patients with Crohn’s disease: a prospective placebo-controlled study. Clin Gastroenterol Hepatol. 2013 Oct;11(10):1276-80

12. Lal S et al. Cannabis use amongst patients with inflammatory bowel disease. Eur J Gastroenterol Hepatol. 2011 Oct;23(10):891-6

13. Lahat A et al. Impact of cannabis treatment on the quality of life, weight and clinical disease activity in inflammatory bowel disease patients: a pilot prospective study. Digestion. 2012;85(1):1-8

14. Storr M et al. Cannabis use provides symptom relief in patients with inflammatory bowel disease but is associated with worse disease prognosis in patients with Crohn’s disease. Inflamm Bowel Dis. 2014 Mar;20(3):472-80

15. Borrelli F et al. Beneficial effect of the non-psychotropic plant cannabinoid cannabigerol on experimental inflammatory bowel disease. Biochem Pharmacol. 2013 May 1;85(9):1306-16

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC