Newsflash
Ars Medici

Beneficii semnificative pentru pacient

de Prof. dr. Daniel B. HINSHAW - mai 15 2015
Beneficii semnificative pentru pacient
   În mod fundamental, se apelează la îngrijire medicală pentru ameliorarea unor tipuri diferite de simptome, în condiţiile în care acestea ameninţă integritatea sau chiar supravieţuirea persoanelor aflate în suferinţă. Îngrijirea medicală modernă se concentrează, în principal, pe diagnosticarea şi, pe cât posibil, vindecarea sau controlul eficient al bolii. Tratarea bolnavilor ca aşa-numite „colecţii de boli“ şi nu ca persoane, poate conduce la o intensificare a suferinţei.
   Dezvoltarea recentă a îngrijirii paliative ca parte integrantă a profesiei medicale re­pre­zintă o soluţie de corectare a acestui de­zechilibru dintre accentul pus pe abordarea curativă a medicinii moderne, pe de o parte, şi tradiţia mai veche de îngrijire, parte componentă a medicinii încă de la originile sale, pe de altă parte. Dame Cicely Saunders, medic din Marea Britanie, decedată în 2005, este recunoscută ca fondatoarea mişcării hospice moderne. Abordarea promovată de Cicely Saunders a presupus o combinaţie între cele mai bune metode ştiinţifice din medicina modernă şi o redescoperire a îngrijirii, aflate în nucleul profesiei medicale. Aceasta a reprezentat o abordare sofisticată, eficientă şi holistică a suferinţei, în special în acele momente în care soluţiile de vindecare nu mai sunt posibile. Îngrijirea paliativă a extins această abordare către toate bolile ameninţătoare de viaţă sau cu potenţial de a pune viaţa în pericol, boli asociate cu suferinţa, indiferent de prognostic.
   Întrucât suferinţa afectează persoana în ansamblu, perspectiva unui singur individ nu este suficientă pentru a aborda multiplele faţete ale suferinţei. În mod ideal, îngrijirea paliativă este furnizată de o echipă interdisciplinară de profesionişti, care nu numai că lucrează îndeaproape unii cu alţii, dar se străduiesc să includă şi pacientul în echipa de îngrijire, considerându-l drept cel mai important membru al acesteia. Întrucât suferinţa este resimţită în cel puţin patru domenii mari (fizic, psihologic, social şi spiritual), este crucial ca echipa să includă membri cu expertiza necesară pentru a aborda aceste aspecte diferite şi complexe. Echipa interdisciplinară minimă trebuie să cuprindă profesionişti din domeniul medical (medici, asistenţi medicali), al asistenţei sociale şi al asistenţei spirituale. În mod evident, reprezentanţi din multe alte discipline (psihologi, farmacişti, terapeuţi) ar creşte eficienţa echipei. În vreme ce marea parte a îngrijirii strict medicale este fragmentată în funcţie de specialităţi, îngrijirea paliativă încearcă permanent să depăşească barierele dintre discipline, în scopul de a atenua suferinţa pacientului.

 

Educaţie şi dezvoltare

 

    Cursurile online de îngrijiri paliative sunt recomandate medicilor care doresc să aprofundeze subiecte ca managementul durerii, comunicarea unui diagnostic de boală gravă, starea terminală în îngrijiri paliative. În prezent sunt disponibile zece cursuri, din care patru creditate EMC de Colegiul Medicilor din România. Absolvenţii primesc diplome eliberate de Hospice „Casa Speranţei“. Înscrierile se fac online: www.studiipaliative.ro
   Protocoale clinice pentru îngrijiri paliative (o nouă ediţie) este disponibilă în format tipărit, contra unei donaţii de 40 de lei, la sediul Centrului de studii pentru medicină paliativă (Braşov, str. Piatra Mare nr. 101); mai multe informaţii la tel.: 0268.513.598
   Conferinţa naţională de îngrijiri paliative (ediţia a 16-a) se va desfăşura în perioada 8–10 octombrie 2015 la Târgu Mureş. Detalii pe www.anip.ro

 

   Prin intermediul echipelor mobile, îngri­jirea paliativă poate acoperi spectrul larg al îngrijirii, inclusiv secţii de urgenţă, secţii pentru tratamente acute sau chirurgicale, unităţi de terapie intensivă, unităţi de recuperare, centre specializate (institute şi secţii oncologice), cabinete medicale, precum şi domiciliul pacienţilor. Îngrijirea paliativă ar trebui să fie disponibilă în orice mediu din sistemul de sănătate în care există persoane în suferinţă afectate de boli ameninţătoare de viaţă.
   În sondajele care s-au efectuat pentru a determina percepţiile pacienţilor faţă de ceea ce înseamnă „un sfârşit decent al vieţii“, s-au evidenţiat câteva teme majore. Pacienţii speră că durerea şi alte simptome asociate cu boala, incurabile, să fie bine controlate, speră să îşi păstreze puterea de a lua decizii, de a se pregăti pentru deces, de a se simţi împliniţi, de a fi alături de persoanele dragi. Abordarea interdisciplinară holistică, parte integrantă a îngrijirii paliative, ia în considerare toate aceste preocupări în legătură cu sfârşitul vieţii. Aspectele care se măsoară în mod tradiţional când se evaluează mortalitatea şi morbiditatea (de exemplu, complicaţiile tratamentelor) nu reflectă în mod adecvat amestecul complex de factori cu impact asupra calităţii vieţii pacienţilor foarte grav bolnavi sau aflaţi în pragul decesului. În prezent, măsurătorile rezultatelor îngrijirii medicale încearcă să evidenţieze calitatea vieţii. Este foarte dificil de definit ce înseamnă calitatea vieţii, în contextul îngrijirii medicale, dar această definiţie ar trebui probabil să includă următoarele: controlul durerii şi al altor simptome care afectează integritatea pacientului, menţinerea funcţiilor care asigură independenţa pacientului, respectul pentru libertatea pacientului de a lua decizii în ceea ce priveşte propria sănătate, abilitatea pacientului de a căuta şi găsi resurse pentru a-şi păstra demnitatea.
   Îngrijirea paliativă este asociată cu îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor cu boli în stadii avansate, dar şi cu sprijinirea aparţinătorilor după decesul pacienţilor, timp de un an de la dispariţia celor dragi. Ce impact financiar are îngrijirea paliativă în ansamblul îngrijirii medicale? Cu toate că este de dorit să se ajungă la un control efi­cient al durerii şi al altor simptome, precum şi să se reducă povara suferinţei generale resimţite de pacienţii în stare gravă, poate sistemul de sănătate să suporte introducerea unui nou element, în ansamblul său? Un aspect foarte interesant care a reieşit când s-au făcut comparaţii ale costului îngrijirii unei persoane care a fost internată, apoi externată la domiciliu, pe de o parte, şi costul îngrijirii unei persoane care a decedat în spital, pe de altă parte, îngrijirea pacienţilor cărora li s-au acordat consultaţii paliative a fost mai puţin costisitoare. Aceste reduceri de costuri au provenit dintr-o utilizare mai eficientă a resurselor disponibile. Acest lucru s-a întâmplat, cel puţin în parte, datorită unei mai bune comunicări între echipele medicale şi pacienţi. Comunicarea a avut drept rezultat o decizie de reducere a duratei internării, în special în medii care presupuneau costuri ridicate, cum este cazul unităţilor de terapie intensivă.
   Pentru a rezuma, trebuie spus că îngrijirea paliativă reprezintă un domeniu extrem de provocator, care aduce o abordare holistică în îngrijirea pacienţilor grav bolnavi. Deşi este direcţionată în principal către alinarea suferinţei şi către îmbunătăţirea calităţii vieţii acelor pacienţi pentru care sfârşitul este aproape, îngrijirea paliativă are beneficii semnificative pentru orice pacient care suferă de o afecţiune ameninţătoare de viaţă.

 

Rubrică realizată de Hospice „Casa Speranţei“ (www.hospice.ro),  promotor al îngrijirii paliative în România din 1992, centru de excelenţă în Europa de Est şi unul dintre modelele recunoscute la nivel global de servicii şi educaţie în paliaţie. Coordonator: conf. dr. Daniela Moşoiu (Universitatea „Transilvania“ din Braşov, director educaţie şi dezvoltare Hospice „Casa Speranţei“).


Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe