Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Aspecte etice ale hidratării parenterale

Viața Medicală
Dr. Ştefania CORLAN luni, 22 decembrie 2014
   Încă din timpul lui Hipocrate, etica medicală a fost văzută ca un „element esenţial al ştiinţei medicale în urmărirea artei vindecării în medicină“. În general, etica medicală include patru principii de bază: respectul pentru autonomia pacientului, grija de a nu face niciun rău, caritatea şi grija de a face bine, dreptul şi respectul pentru demnitatea umană. Aceste principii generale par a fi acceptate în diferite culturi, dar prioritatea lor poate varia. În SUA, accentul este pus pe autonomia pacientului, în timp ce europenii pun un mai mare accent pe autonomia furnizorilor de servicii medicale. În unele ţări, există consilieri pentru clinicieni, membri ai comitetului de etică, calificaţi pentru a ajuta la soluţionarea problemelor medicale şi etice.
   Un aspect al eticii medicale pe care medicii trebuie să-l înfrunte este implicarea în decizii de a furniza sau opri anumite tratamente medicale şi, în mod particular, hidratarea parenterală. O asemenea decizie nu este numai tehnică, dar deseori are o componentă morală puternică. Este dovedit că hidratarea parenterală singură nu vindecă sau nu inversează procesele biologice din stările terminale ale bolnavilor de cancer. Multe studii din literatura medicală au dat greş în încercarea de a arăta beneficiile hidratării parenterale la pacienţii cronici aflaţi în stare terminală, indiferent de modul sau calea de administrare a hidratării. În general, nu există indicii clare că hidratarea parenterală ar trebui administrată ca îngrijire paliativă de bază, la sfârşitul vieţii. Există puţine studii disponibile care să compare experienţa morţii cu şi fără hidratare. La nivel mondial, subiectul rămâne controversat, în ceea ce priveşte hidratarea parenterală la pacienţii muribunzi, aceste păreri divergente depinzând de convingerile şi atitudinile furnizorilor de îngrijiri şi servicii medicale, cultură, religie, educaţie, probleme financiare.

 

Educaţie şi dezvoltare

   Cursurile online de îngrijiri paliative sunt recomandate medicilor care doresc să aprofundeze subiecte ca: managementul durerii, comunicarea unui diagnostic de boală gravă, starea terminală în îngrijiri paliative. În prezent sunt disponibile zece cursuri, din care patru creditate EMC de Colegiul Medicilor din România. Absolvenţii primesc diplome eliberate de Hospice „Casa Speranţei“. Înscrierile se fac online: www.studiipaliative.ro
   Protocoale clinice pentru îngrijiri paliative (o nouă ediţie) este disponibilă în format tipărit, contra unei donaţii de 40 de lei, la sediul Centrului de studii pentru medicină paliativă (Braşov, str. Piatra Mare nr. 101); mai multe informaţii la tel.: 0268.513.598.

 

   Respectarea principiilor etice fundamentale trebuie să fie puse în practică într-un context multidisciplinar, după discuţia cu pacientul şi familia lui. Orice atitudine iniţială nu poate fi definitivă şi trebuie reevaluată în mod constant şi continuu, într-un sens critic, în funcţie de evoluţia clinică a pacientului. Decizia de a opri alimentarea şi hidratarea artificială trebuie să ţină seama de toate considerentele medicale, dar nu înainte de a afirma că diagnosticul şi prognosticul pacientului sunt extrem de importante în luarea unei decizii. Lipsa de potenţial pentru a-şi recâştiga funcţionarea independentă este un motiv valabil pentru a nu continua orice fel de tratament.
   Colegiul american al medicilor a declarat administrarea asistată de lichide şi nutriţia parenterală ca a fi o intervenţie medicală supusă aceloraşi principii de luare a deciziilor ca în toate celelalte intervenţii şi tratamente medicale (1). Deciziile Curţii de Apel, de asemenea, echivalează în mod constant procesul decizional legat de lichidele furnizate medical şi de nutriţie cu alte forme de tratament medical, care sprijină autoritatea pentru a renunţa la sau retrage lichidele şi nutriţia artificială atunci când nu există niciun beneficiu net pentru pacient (2). Furnizarea de nutriţie parenterală şi hidratarea artificială sunt proceduri medicale care ar putea fi refuzate, în condiţii corespunzătoare, iar faptul că ele implică susţinerea funcţiilor de bază nu este relevant pentru a stabili dacă trebuie să fie administrate sau pot fi refuzate.
   În principiu, atunci când un tratament este considerat inutil sau cauzează suferinţă suplimentară pacienţilor, este etic admis ca acel tratament să nu se ofere. Modul de administrare, rata şi tipul de lichid administrat ar trebui decise de comun acord cu pacienţii informaţi (pentru cei competenţi), iar pentru cei incompetenţi – cu familia şi/sau aparţinătorii informaţi. De asemenea, trebuie să se discute şi scopurile acestor hidratări ca îngrijire de bază şi nu ca tratament, iar în lipsa obţinerii unui progres, trebuie oprită hidratarea.
   În practica clinică, pentru luarea deciziilor în cazurile dificile, trebuie să se urmărească: cea mai bună dovadă clinică; fiecare situaţie clinică în parte; dorinţa pacienţilor ori a familiilor acestora (care, în marea majoritate a cazurilor, pun presiune pe medici, dorind să-şi arate astfel grija faţă de pacient şi minimalizând alte aspecte mult mai importante, precum îngrijirea pielii, a gurii, vorbitul cu pacientul sau simplul fapt de a sta lângă acesta); valorile religioase, culturale sau personale ale pacientului; etica; legalitatea/legislaţia; consensul social.

 

Rubrică realizată de Hospice „Casa Speranţei“ (www.hospice.ro), promotor al îngrijirii paliative în România din 1992, centru de excelenţă în Europa de Est şi unul dintre modelele recunoscute la nivel global de servicii şi educaţie în paliaţie. Coordonator: conf. dr. Daniela Moşoiu (Universitatea „Transilvania“ din Braşov, director educaţie şi dezvoltare Hospice „Casa Speranţei“)

1. Dalal S, Del Fabbro E, Bruera E. Is there a role for hydration at the end of life? Curr Opin Support Palliat Care. 2009 Mar;3(1):72-8

2. Parkash R, Burge F. The family’s perspective on issues of hydration in terminal care. J Palliat Care. 1997 Winter;13(4):23-7

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC