Ars Medici

Aproximaţii divergente în ''centrifuga'' psihanalitică

de Dr. Alexandru TRIFAN - oct. 5 2011

Un periplu în istoria psihanalizei şi opinii despre locul psihanalizei în terapia psihiatrică găsiţi în articolul semnat de dl dr. Alexandru Trifan.

Scurt istoric

Londra, septembrie 1939. Prietenul lui Freud, Max Schur, conform unei promisiuni mai vechi, îi grăbeşte sfârşitul. La căpătâiul său se află Anna Freud, credincioasa şi preferata sa fiică, trăind de mulţi ani alături de tatăl ei. Formarea în umbra doctrinei ortodoxe a părintelui său o grefează pe deprinderile pedagogice ale profesiei care îi fusese destinată şi desăvârşeşte domeniul deschis de Freud, anume Psihologia Eului, aplicând-o şi exemplificând-o la copii. În cele două lucrări fundamentale: The Ego and the Mecanism of Defense, publicată în anul 1936, urmată la două decenii de Normality and Pathology in Childhood intră în conflict cu Melanie Klein, cea de-a doua mare figură a psihanalizei extrafreudiene, contestând valoarea psihanalitică a jocului, susţinută de cea din urmă. Melanie Klein a avut dreptate, mai ales că este fondatoarea psihanalizei Id-ului sau a celui instinctual, prin identificarea celor două poziţii fundamentale ale sugarului, cea paranoid-schizoidă şi cea depresivă. Din disputa doctrinală s-a născut o adversitate tenace şi definitivă care nu numai că a separat cele două psihanaliste toată viaţa, dar a ameninţat să scindeze Asociaţia Psihanalitică Britanică în două grupări ostile, freudieni şi kleinieni. Din fericire, medicul pediatru Donald Winnicott, iniţial adept al Melaniei Klein, a reuşit să evite ruptura, nu şi fără a denunţa rigiditatea şi ipocrizia celor două protagoniste ale conflictului. Psihanalist dotat cu o mare putere empatică şi neatent la reguli, Winnicott a dat psihanalizei două concepte de primă importanţă: cel al obiectelor tranziţionale şi cel al falsului Sine.

Dacă psihanaliza postfreudiană este dominată de Anna Freud, Melanie Klein şi Donald Winnicott, în cea a adultului se identifică un curent neofreudian compus dintr-o pleiadă de medici psihiatri dedicaţi: Harry Stack Sullivan, Karen Horney şi Erich Fromm, cunoscuţi şi sub numele de culturalişti americani. Primii doi pun în valoare concepţiile lui Adler despre sociabilitate, autoafirmare, Sine şi creativitate. „Imaginea ideală“ a lui Karen Horney descinde din aspiraţia spre superioritate. Pacientul nu ar fi bolnav din cauza traumelor infantile din trecut, ci pentru că, în încercarea de a depăşi evenimentele trecute, se mulţumeşte cu ţinte meschine şi valori false. Harry Stack Sullivan crede că menţinerea unui sistem inadecvat al Sinelui (tradus în engleză prin Self) constituie o insidioasă sursă a creşterii anxietăţii. Erich Fromm este unul din eroii disputei dintre neofreudism şi psihanaliza de stânga, reprezentată de Şcoala de la Frankfurt, condusă, alături de Theodor Adorno, de către filozoful Herbert Marcuse. Acesta din urmă editează cartea Eros şi civilizaţie, rod al unei controverse apărute în anul 1955, care-l opune lui Erich Fromm, autor al eseului psihanalitic Arta de a iubi, în care se adoptă o poziţie diferită de cea a teoriei de stânga, unde este favorizată inflaţia socialului. Individualismul mental consideră, după Freud, psihicul ca o globalitate, o totalitate şi chiar o generalitate neglijând, în numele unei logici specifice domeniului, societatea ca fiind doar proiecţia unui fragment din întregul psihodinamic.(...)

Notă autor:

Bibliografie selectivă

Brazelton Berry T., Sparrow Josua D.: Puncte de cotitură, Editura Fundaţiei „Generaţia“, 2008
Dolto FranÎoise: Imaginea inconştientă a corpului, Editura Trei, 2005
Freedman Alfred, Kaplan Harold, Sadock Benjamin: Comprehensive Textbook of Psychiatry, Ed. a II-a, Williams and Wilkins Co, 1975
Freud Anna: Normal şi patologic la copil, Editura Fundaţiei „Generaţia“, 2002
Freud Anna: The Psycho – Analytical Treatment of Children, Ed. Imago Publishing Co, LTD London, 1950
Fulford K.W.M.: Moral theory and medical practice, Cambridge Univerity Press, 1989
Kristeva Julia: Noile maladii ale sufletului, Editura Trei, 2005
Laplanche Jean, Pontalis J.-B.: Vocabularul Psihanalizei, Editura Humanitas, 1994
Roudinesco Elisabeth, Plon Michel: Dicţionar de psihanaliză, Editura Trei, 2002
Trifan Alexandru: Psihanaliza pentru medici, Editura „Viaţa Medicală Românească“, 2001
Trifan Alexandru: Personologie marginală şi Psihotraumatică, Editura Trei, 2004
Trifan Alexandru: Psihanaliza de la copil la adult. Eul şi defensele. În Revista Română de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului nr. 2/iunie 2009
Trifan Alexandru: Melanie Klein şi Donald Winnicott. În Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România nr. 1/2010.
Vincent Michel: A îndura adolescenţa, Editura Fundaţiei „Generaţia“, 2008
Winnicott D.W.: Natura umană, Editura Trei, 2003
Winnicott D.W.: Procesele de maturizare, Editura Trei, 2003–2004.

Paradoxul obezităţii: bolile cardiace

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (2)

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (1)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (2)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (1)

Anchiloza șoldului la copiii cu vârsta între 1 și 6 ani - Neoacetabuloplastia cefaloobturatorie vs alte intervenţii (2)

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

Tipărit + digital – 249 de lei
Digital – 169 lei

Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Aproximaţii divergente în ''centrifuga'' psihanalitică

Din aceeași categorie